Iubirea mortii.

O superba constatare a lui Prous legata de ideea mortii. Undeva in adancul filonului epicurean exista una dintre cele mai solide solutii impotriva celei mai mari spaime ale umanitatii. Facilitatea insa a dogmelor religioase prevaleaza (inca) in mod nejustificat. 
In acelasi timp o dietetica a importantei actiunilor noastre. Pot trece toate aceste „urgente” cotidiene de furcile caudine ?

„Aceasta idee a mortii s-a instalat in mine pentru totdeauna asemeni unei iubiri. Nu ca mi-ar fi placut moartea, o detestam. Dar, dupa ce m-am gandit fara doar si poate la ea din cand in cand, ca la o femeie pe care n-o iubesti inca, acum prezenta ei adera la cel mai profund strat al mintii mele atat de complet incat nu puteam sa ma mai ocup de un lucru fara ca acesta sa fi traversat mai intai ideea mortii.”