Filosofia greaca considera ca omul liber era ( printre altele) cel care era pregatit sa isi riste propria viata pentru ideile, idealurile si libertatile sale. Omul „neliber” era definit ca cel care se agata cu orice pret de viata cotidiana si avea o frica imensa de moarte, viciu pentru care in limba greaca exista un cuvant special – philopsychia.
S-ar presupune ca stiti fabula Magarului lui Buridan asa ca cititi-o macar acum : A fost odata un magar foarte flamand care avea in fata , la distante egale de el, doua gramezi de fan identice ca marime si prospetime. Magarul nostru era tare nehotarat…
The predictions of the Dacian war of Emperor Trajan. The occupation of the Balkans by the Roman Empire began at the end of the 3rd century BC (the Illyrian Wars) and Rome’s advance towards Dacia. An empire maintains and thrives through successive conquests, and the emperors of Rome have understood this inherent necessity since time immemorial…
Foarte interesant punctul de vedere asupra utilitatii sociale a religiei enuntat de istoricul Edward Gibbon in cartea sa „ Istoria declinului si a prabusirii Imperiului Roman” : ” Diferitele moduri de venerare preponderente in lumea romana erau considerate de catre popor ca fiind la fel…
Joseph Luis Lagrance: Dupa Euclid, geometria a devenit o limba moarta. Marchizul de Condorcet: Moarta, moarta dar bine facuta.
O superba constatare a lui Prous legata de ideea mortii. Undeva in adancul filonului epicurean exista una dintre cele mai solide solutii impotriva celei mai mari spaime ale umanitatii. Facilitatea insa a dogmelor religioase prevaleaza (inca) in mod nejustificat. In acelasi timp o dietetica a…
Strangand in brate aerul, reusesti cel mult sa te sugrumi. […] adevarul nu poate dormi in haine de saltimbanc. Ar fi de ajuns ca el sa devina privilegiul nebunilor pentru a fi compromis. Si, in clipa in care puterea de a spera s-a uzat, esti…