{"id":1771,"date":"2016-09-14T17:40:00","date_gmt":"2016-09-14T14:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1771"},"modified":"2016-09-14T17:40:00","modified_gmt":"2016-09-14T14:40:00","slug":"sensuri-ascunse-cabala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2016\/09\/sensuri-ascunse-cabala.html","title":{"rendered":"Hidden meanings. Kabbalah."},"content":{"rendered":"<p>&#8222;[&#8230;] Cuv\u00e2ntul &#8222;mam\u0103&#8221; se scrie <i>em<\/i>, adic\u0103 1+40=41. Cuv\u00e2ntul &#8222;tat\u0103&#8221; se scrie <i>av<\/i>, adic\u0103 1+2=3. Cuv\u00e2ntul &#8222;copil&#8221;, <i>yehed<\/i> \u00een ebraic\u0103, ne d\u0103 10+30+4=44, adic\u0103 suma tat\u0103lui \u0219i a mamei! Alt exemplu: dac\u0103 adun\u0103m valorile numerice corespunz\u0103toare cuv\u00e2ntului adam, &#8222;omul&#8221;, ajungem la 45 ( 30+5+10). Or, aceast\u0103 cifr\u0103 corespunde celor dou\u0103 litere ale cuv\u00e2ntului <i>ma<\/i>, &#8222;ce?&#8221;, \u00een ebraic\u0103 (40+5). Dac\u0103 punem \u00een rela\u021bie cele dou\u0103 cuvinte, reiese c\u0103 omul este o \u00eentrebare, un &#8222;ce?&#8221; (quoi \u00een franceza). Asa stand lucrurile, mi-am permis chiar s\u0103 formulez un nou cuv\u00e2nt \u00een francez\u0103, <i>la quoibilite<\/i>, pentru a exprima ideea ca omul nu are o esen\u021b\u0103, o defini\u021bie, c\u0103 se define\u0219te tocmai prin lipsa de defini\u021bie.<\/p>\n<p>Pe baza acestor considera\u021bii, cum s\u0103 spun :&#8221;Dumnezeul omului&#8221; sau &#8222;Dumnezeul pentru om&#8221;? . S\u0103 ne amintim c\u0103, pentru Cabala, Dumnezeu i-a f\u0103cut \u00een El \u00eensu\u0219i, prin contrac\u021bia sa, un loc omului, precum o mam\u0103 copilului ei. Dac\u0103 adaug la valoarea numerica a cuv\u00e2ntului &#8222;mam\u0103&#8221; pe aceea a cuv\u00e2ntului &#8222;om&#8221; pe care o con\u021bine, ajungem la cifra numelui lui Dumnezeu <i>Elohim<\/i>, adic\u0103 86. Or, din prima \u0219i ultima liter\u0103 ebraic\u0103 a acestui nume este format cuv\u00e2ntul &#8222;mam\u0103&#8221;, cea care poart\u0103 copilul. Literele care au r\u0103mas fac totalul de 45, adic\u0103 &#8222;omul&#8221;. Deci <b>Elohim <\/b>nu este un banal nume al lui Dumnezeu printre altele: el \u00eenseamn\u0103 foarte precis c\u0103 Dumnezeu ii face loc omului ca s\u0103 poat\u0103 exista, c\u0103 Dumnezeu are un aspect &#8222;matricial&#8221;, &#8222;matern&#8221;. Si dac\u0103 ne mai amintim \u0219i c\u0103 omul este un &#8222;ce?&#8221;, o \u00eentrebare, se poate spune c\u0103 Dumnezeu poart\u0103 omul-\u00eentrebare, omul care este \u00eentrebare despre sine \u0219i despre Dumnezeu.&#8221; <\/p>\n<p>\n&#8222;Cea mai frumoasa istorie a lui Dumnezeu&#8221;. Jean Bottero-asiriologul si Marc-Alain Quaknin-rabinul cu Joseph Moingt- iezuitul<\/p>\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8222;[&#8230;] Cuv\u00e2ntul &#8222;mam\u0103&#8221; se scrie em, adic\u0103 1+40=41. Cuv\u00e2ntul &#8222;tat\u0103&#8221; se scrie av, adic\u0103 1+2=3. Cuv\u00e2ntul &#8222;copil&#8221;, yehed \u00een ebraic\u0103, ne d\u0103 10+30+4=44, adic\u0103 suma tat\u0103lui \u0219i a mamei! Alt exemplu: dac\u0103 adun\u0103m valorile numerice corespunz\u0103toare cuv\u00e2ntului adam, &#8222;omul&#8221;, ajungem la 45 ( 30+5+10). Or,&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,54,77],"class_list":["post-1771","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-religie-si-mistica","tag-esoterie","tag-etica","tag-masonerie","tag-religie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1771"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1771\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}