<\/i>
\n
<\/i><\/p>\n
„Doamne, Doamne, mult zic Doamne.
Dumnezeu pare c\u0103 doarme
Cu capul pe-o m\u0103n\u0103stire
\u015ei de nimeni n-are \u015ftire.”<\/b><\/i><\/p>\n
O superba incursiune \u00een semnifica\u021biile acestui catren a fost scrisa de Dl Ion Talos. Cum nu am nimic de ad\u0103ugat, reproduc mai jos lucrarea domniei sale.
<\/i>
\n
<\/i>
\n\u201ePhilologica Jassyensia\u201d, An IX, Nr. 2 (18), 2013, p. 195\u2013207
Poezie \u015fi filozofie \u00eentr-un catren folcloric selectat de L. Blaga: Doamne, Doamne…
Ion TALO\u015e<\/p>\n
Antologia de poezie popular\u0103 se deschide cu urm\u0103torul catren tulbur\u0103tor: \u201eDoamne, Doamne, mult zic Doamne.\/ Dumnezeu pare c\u0103 doarme\/ Cu capul pe-o m\u0103n\u0103stire\/ \u015ei de nimeni n-are \u015ftire\u201d.
El a fost preluat din bro\u015fura lui Ion Pillat, C\u00e2ntece din popor (Bucure\u015fti 1928), unde poart\u0103 titlul: Doamne, Doamne, cu men\u0163iunea: Din Ardeal.
Cunoa\u015ftem azi importan\u0163a de care se bucura acest text \u00een ochii poetului, printre altele, pentru c\u0103 Ion Mu\u015flea, care i-a stat al\u0103turi \u00een perioada alc\u0103tuirii antologiei, suger\u00e2ndu-i mare parte a izvoarelor din care avea s\u0103 selecteze, ne-a l\u0103sat c\u00e2teva note deosebit de valoroase. Acestea se refer\u0103 nu numai la concep\u0163ia \u015fi la metoda de lucru adoptat\u0103 de Blaga, ci \u015fi la textul de mai sus (cf. Talo\u015f 2013: 70\u201381). Mu\u015flea reproduce \u015fi o convorbire avut\u0103 cu poetul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest catren. Poetul s-a referit la un text al indienilor din America de Nord, intitulat C\u00e2ntecul stelelor, pe care \u00eel selectase pentru frumoasa lui antologie de liric\u0103 universal\u0103, spun\u00e2nd:
\u2013 Noi n-avem a\u015fa ceva, a zis Blaga.
Mu\u015flea a reac\u0163ionat:
\u2013 Ba da, dou\u0103-trei texte: Miori\u0163a de exemplu.
Blaga a r\u0103spuns:
\u2013 Miori\u0163a? Nu!… Altele, de pild\u0103: \u201eDoamne, Doamne,\/ Mult zic Doamne.\/ Dumnezeu pare c\u0103 doarme,\/ Cu capul pe-o m\u00e2n\u0103stire\/ \u015ei de lume n-are \u015ftire\u201d. Ce abisuri! \u2013 a \u00eencheiat poetul.<\/i>
Poate surprinde faptul c\u0103, \u00een convorbirea cu Mu\u015flea, Blaga aprecia acest text mai presus de Miori\u0163a, adic\u0103 de balada care i-a servit la construirea sistemului filozofic. E unul din motivele pentru care suntem datori s\u0103 acord\u0103m acestui catren o aten\u0163ie special\u0103.
1. Berna: Doamne, Doamne versus Stundenbuch, de Rainer Maria Rilke<\/b>
Printre cele dint\u00e2i activit\u0103\u0163i culturale desf\u0103\u015furate \u00een calitate de ata\u015fat de pres\u0103 al Lega\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een capitala Elve\u0163iei, Blaga a alc\u0103tuit o Antologie de poezii populare rom\u00e2ne\u015fti (1930), pe care a tradus-o \u00een german\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hermann Hauswirth. Texte ale ei, \u00eentre care \u015fi catrenul de mai sus, au fost recitate de acesta din urm\u0103 la evenimente culturale organizate \u00een marile ora\u015fe elve\u0163iene Berna, Basel \u015fi Z\u00fcrich. Se pare c\u0103 cel mai frumos succes l-a avut la Societatea Etnografic\u0103 a Elve\u0163iei, care a consacrat \u00eent\u00e2lnirea ei anual\u0103 din 1930, de la Berna, poeziei populare rom\u00e2ne\u015fti. Au participat, \u00een afar\u0103 de membrii societ\u0103\u0163ii, universitari precum Karl Jaberg, scriitori ca Hugo Marti, jurnali\u015fti etc.
Despre succesul avut de acest text afl\u0103m mai \u00eent\u00e2i din articolul Miori\u0163a \u00een Elve\u0163ia (\u00een \u201eDrumul nou\u201d, 1, 1931, nr. 13, p. 1\u20132, apud Blaga 1973: 160), semnat de Lucian Blaga. Dup\u0103 cum scrie Blaga, Doamne, Doamne a suscitat interven\u0163ia scriitorului elve\u0163ian Hugo Marti, care a sus\u0163inut c\u0103 \u201eRilke, marele poet german, are undeva \u00een Stundenbuch (sau \u00een alt\u0103 parte) o imagine asem\u0103n\u0103toare. Or se \u015ftie, spune dl. Marti, c\u0103 Rilke a tr\u0103it \u00een timpul c\u00e2nd a scris Stundenbuch \u00eentr-un sat rusesc. Nu cumva a auzit prin acele locuri o poezie asem\u0103n\u0103toare celei rom\u00e2ne\u015fti?\u201d.
Sugestia lui Marti ridic\u0103 dou\u0103 probleme: 1. dac\u0103 \u00een poezia lui Rilke apare motivul somnului lui Dumnezeu \u015fi 2. dac\u0103 acest motiv figureaz\u0103 \u00een poezia popular\u0103 rus\u0103. Mi s-a p\u0103rut destul de curios faptul c\u0103 Blaga, care aprecia a\u015fa de mult poezia lui Rainer Maria Rilke, n-a \u00eencercat s\u0103 verifice cele sugerate de Hugo Marti. \u015ei n-am \u00een\u0163eles nici de ce acesta din urm\u0103 n-a c\u0103utat el \u00eensu\u015fi \u00een opera poetului german coresponden\u0163a versurilor rom\u00e2ne\u015fti despre care era vorba. Dar poate c\u0103 am\u00e2ndurora li s-a p\u0103rut o chestiune prea ne\u00eensemnat\u0103 pentru a \u00eentreprinde o asemenea cercetare. Se putea imagina, de asemenea, c\u0103 sugestia lui Marti s-a datorat unei impresii de moment, dat fiind c\u0103 mul\u0163i v\u0103d \u00een volumul de versuri al lui Rilke expresia unui Dumnezeu panteistic.
Am considerat util s\u0103 preiau sugestia lui Marti, c\u0103ut\u00e2nd imaginea \u00een volumul de versuri Stundenbuch (Rilke 1918)4. Am constatat mai \u00eent\u00e2i c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, Dumnezeu e prezent \u00een aproape fiecare poezie rilkean\u0103, dar n-am g\u0103sit dec\u00e2t fr\u00e2nturi ale imaginii pe care o c\u0103utam; de pild\u0103: \u00een poeziile lui Rilke e vorba deseori despre biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri (p. 28, 33, 54, 67, 70), se vorbe\u015fte despre Schweigsamkeit (p. 33, 39, 42, 53), t\u0103cerea, \u015fi despre Einsamkeit (p. 80), singur\u0103tatea lui Dumnezeu. \u00cen mai multe locuri, Rilke adreseaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri grave lui Dumnezeu: \u201enu auzi cum m\u0103 izbesc de tine cu toate g\u00e2ndurile mele?\u201d (\u201eH\u00f6rst du mich nicht mit allen meinen Sinnen an dir branden?\u201d, p. 16) sau: \u201eauzi pa\u015fii de orbi ai celor care se trezesc noaptea \u015fi te caut\u0103, c\u0103lc\u00e2nd \u00eentunericul?\u201d (\u201eH\u00f6rst du sie mit dem Schritt von Blinden\/ das Dunkel treten?\u201d, p. 55) sau: \u201ecine, oare, tr\u0103ie\u015fte via\u0163a, o tr\u0103ie\u015fti tu, Doamne?\u201d (\u201eWer lebt es denn? Lebst du es Gott, \u2013 das Leben?\u201d, p. 62). Poetul german cere lui Dumnezeu ca, dup\u0103 crea\u0163ie, s\u0103-\u015fi odihneasc\u0103 m\u00e2na pe coasta cerului \u015fi s\u0103 rabde f\u0103r\u0103 cuvinte (mut) ceea ce \u00eei facem noi oamenii: \u201eLa\u00df deine Hand am Hang der Himmel ruhn\/ und dulde stumm, was wir dir dunkel tun\u201d (p. 20). Dar mesajul poetului ajunge la Dumnezeu doar prin intermediul v\u00e2ntului: \u201edu h\u00f6rst mich wieder durch den Wind\u201d (p. 52).
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, imaginea pe care putem presupune c\u0103 o avea Marti \u00een memorie este urm\u0103toarea: Dumnezeu e \u00een fiecare cas\u0103, mai precis, el doarme pe fiecare vatr\u0103 (\u201eauf allen \u00d6fen schl\u00e4fst du breit\u201d), iar mai departe, \u00een aceea\u015fi poezie: \u201etu e\u015fti \u0163\u0103ranul cu barb\u0103, din ve\u015fnicie \u00een ve\u015fnicie\u201d (\u201eDu bist der Bauer mit dem Barte\/ von Ewigkeit zu Ewigkeit\u201d, p. 27). F\u0103r\u0103 a fi identice, imaginea din opera lui Rilke (Dumnezeu doarme pe fiecare vatr\u0103) \u015fi cea din folclorul rom\u00e2nesc (Dumnezeu doarme cu capul pe m\u0103n\u0103stire) sunt oricum foarte asem\u0103nare.
Prin urmare, sugestia lui Hugo Marti nu era lipsit\u0103 de interes. Ea pornea probabil de la ideea general\u0103 c\u0103, \u00een poezia lui Rilke omul se adreseaz\u0103 lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 a primi r\u0103spuns, ca \u00een catrenul popular rom\u00e2nesc. Sintetiz\u00e2nd, putem spune c\u0103 lectura volumului lui Rilke mijloce\u015fte descoperirea mai multor elemente comune textului folcloric \u015fi textelor poetului german. A\u015fa sunt: \u00eentrebarea dac\u0103 Dumnezeu \u00eel aude pe poet \u015fi dac\u0103 aude pa\u015fii de orbi ai celor care \u00eel caut\u0103 \u00een \u00eentuneric; apoi: t\u0103cerea, singur\u0103tatea \u015fi chiar somnul lui Dumnezeu, ca \u015fi frecven\u0163a termenilor biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri.
Adaug aici faptul c\u0103, \u00een folclorul rom\u00e2nesc, motivul somnului lui Dumnezeu apare \u015fi \u00een legendele despre \u201eFacerea Lumii\u201d: Dumnezeu l-a trimis pe diavol s\u0103 aduc\u0103 \u201es\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2nt\u201d din fundul m\u0103rii primordiale, acesta e\u015fueaz\u0103 de dou\u0103 ori \u015fi aduce, a treia oar\u0103, doar c\u00e2teva f\u0103r\u00e2me de p\u0103m\u00e2nt, sub gheare. Din aceast\u0103 \u201es\u0103m\u00e2n\u0163\u0103\u201d creeaz\u0103 Dumnezeu p\u0103m\u00e2ntul, la dimensiunile unui pat, pe care se culc\u0103 \u015fi adoarme. Crez\u00e2nd c\u0103 a sosit momentul s\u0103 scape de prezen\u0163a lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, diavolul \u00eel rostogole\u015fte spre r\u0103s\u0103rit, apoi spre apus, spre nord \u015fi spre sud, \u00een speran\u0163a c\u0103 acesta va c\u0103dea de pe p\u0103m\u00e2nt \u00een mare, dar p\u0103m\u00e2ntul se \u00eentinde \u00een toate cele patru direc\u0163ii. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, diavolul l-a rostogolit pe Dumnezeu \u00een form\u0103 de cruce, fapt care a constituit \u201esfin\u0163irea\u201d crea\u0163iei lui Dumnezeu5. Referindu-se la acest motiv, M. Eliade vorbe\u015fte despre \u201eoboseala lui Dumnezeu\u201d \u00een urma crea\u0163iei \u015fi compar\u0103 motivul cu cel denumit, \u00een religiile primitive, deus otiosus (Eliade 1980: 98).
M\u0103 \u00eentorc la cea de a doua \u00eentrebare sugerat\u0103 de Marti, adic\u0103 dac\u0103 imaginea din textul rom\u00e2nesc (Dumnezeu dormind cu capul pe-o m\u0103n\u0103stire) e cunoscut\u0103 \u00een folclorul rus; un r\u0103spuns cert ar putea oferi numai un specialist \u00een lirica popular\u0103 rus\u0103. Personal pot spune doar c\u0103 ea nu se g\u0103se\u015fte \u00een materialele de folclor comparat pe care am reu\u015fit s\u0103 le consult.
Sugestia lui Marti mi se pare \u00eens\u0103 extraordinar\u0103 dintr-un alt punct de vedere, \u015fi anume: indirect, scriitorul elve\u0163ian asociaz\u0103 valoric o pies\u0103 de folclor rom\u00e2nesc cu poezia marelui Rainer Maria Rilke. \u00centr-adev\u0103r, dup\u0103 lectura volumului acestuia mi se pare c\u0103 poetul popular rom\u00e2n n-a fost mai prejos, \u00een ceea ce prive\u015fte viziunea asupra raporturilor omului cu Dumnezeu, dec\u00e2t autorul german. Mai mult, textul nostru \u015fi-ar fi putut g\u0103si locul potrivit printre crea\u0163iile acestuia sau, altfel spus, dac\u0103 l-am fi g\u0103sit \u00een Stundenbuch, textul nostru n-ar fi f\u0103cut not\u0103 discordant\u0103 fa\u0163\u0103 de poeziile lui Rilke.
Cele de mai sus ridic\u0103 \u00eens\u0103 o nou\u0103 \u00eentrebare: cum poate fi explicat\u0103 prezen\u0163a, \u00eentr-o form\u0103 asem\u0103n\u0103toare, a imaginii \u00een discu\u0163ie la Rilke \u015fi \u00een folclorul rom\u00e2nesc? Explica\u0163ia nu se afl\u0103 desigur \u00een fenomenul de acultura\u0163ie, cum p\u0103rea s\u0103 sugereze Marti, adic\u0103 imaginea somnului lui Dumnezeu pe vatr\u0103 nu provine la Rilke din textul rom\u00e2nesc (foarte probabil nici din vreunul rusesc); pe de alt\u0103 parte, nici creatorul popular rom\u00e2n n-a fost influen\u0163at de opera poetului german. S-ar putea \u00eens\u0103 presupune c\u0103 at\u00e2t \u00een cazul creatorului popular rom\u00e2n, c\u00e2t \u015fi \u00eentr-al lui Rilke avem de a face cu un bun cultural universal, care descinde probabil dintr-un verset al C\u00e2nt\u0103rii c\u00e2nt\u0103rilor (5.2) sau din prelucr\u0103ri ale lui, verset care sun\u0103 astfel: \u201eEu dorm, dar inima mea vegheaz\u0103\u201d.
Acest verset explic\u0103 \u015fi sensul profund al magnificului text rom\u00e2nesc: Dumnezeu e prezent printre oameni, inima lui vegheaz\u0103, dar, dat fiind c\u0103 tace, pare c\u0103 doarme. Subliniez c\u0103 \u00een textul folcloric somnul lui Dumnezeu e doar aparent, adic\u0103 aceasta e percep\u0163ia omului, \u00een momente de dezn\u0103dejde. Cu o expresie ardeleneasc\u0103, Dumnezeu g\u00e2nde\u015fti c\u0103 doarme, imagine sugerat\u0103 de ideea c\u0103 Dumnezeu nu intervine \u00een desf\u0103\u015furarea lucrurilor, a\u015fa cum ar dori omul.
Leg\u0103tura catrenului nostru cu Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 e \u00een afara oric\u0103rei \u00eendoieli. \u00cen Vechiul \u015fi Noul Testament g\u0103sim vocabula Doamne de 481 de ori. Chiar \u015fi formula de \u00eenceput, \u201eDoamne, Doamne\u201d, apare de multe ori \u00een Vechiul (Cartea Esterei 4.17; Psalmi 129.3; 139.7; 140.8) \u015fi \u00een Noul Testament. Preiau c\u00e2teva exemple din Noul Testament:
\u015ei pentru ce m\u0103 chema\u0163i, Doamne, Doamne, \u015fi nu face\u0163i ce v\u0103 spun (Luca 6.46);
Nu oricine \u00eemi zice Doamne, Doamne va intra \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, ci cel care va face voia Tat\u0103lui Meu, care este \u00een ceruri (Matei 7.21);
Mul\u0163i \u00eemi vor zice \u00een ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu \u00een numele T\u0103u am poruncit \u015fi nu \u00een numele T\u0103u am scos demoni… (Matei 7.22);
…au sosit \u015fi celelalte fecioare, zic\u00e2nd: Doamne, Doamne, deschide-ne nou\u0103 (Matei 25.11).<\/p>\n
2. S-a reg\u0103sit Blaga \u00een acest catren?<\/b>
Cum am v\u0103zut, catrenul de fa\u0163\u0103 s-a aflat \u00een aten\u0163ia lui Blaga \u00eencep\u00e2nd de prin anul 1930. \u00cen perioada elabor\u0103rii antologiei de liric\u0103 popular\u0103 (1950\u20131960), textul avea probabil o conota\u0163ie personal\u0103 mai accentuat\u0103, c\u0103ci instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia l-a lipsit pe poet de tot ceea ce dob\u00e2ndise prin munc\u0103 asidu\u0103: titlul de academician \u015fi cel de profesor universitar, el fiind nevoit s\u0103 ocupe un post de documentarist la Sec\u0163ia de istorie literar\u0103 \u015fi folclor a Institutului de lingvistic\u0103 al Filialei Cluj a Academiei. Pentru acea perioad\u0103, textul pare strig\u0103tul de disperare al poetului, adresat lui Dumnezeu, care \u00eent\u00e2rzia s\u0103 readuc\u0103 lucrurile pe f\u0103ga\u015ful a\u015fteptat, remediindu-i situa\u0163ia. Dar Blaga nu se g\u00e2ndea numai la situa\u0163ia lui. \u00cen amintita convorbire cu Ion Mu\u015flea, ultimul vers al c\u00e2ntecului popular rostit de Blaga suna, ca \u00eentr-o alt\u0103 posibil\u0103 variant\u0103 oral\u0103, astfel:
\u201e\u015ei de lume n-are \u015ftire\u201d,
dovad\u0103 c\u0103 Blaga suferea pentru faptul c\u0103 Dumnezeu nu intervine \u00een destinul poporului rom\u00e2n, l\u0103s\u00e2nd impresia \u201ec\u0103 doarme\u201d.
Imaginea din catrenul nostru exprim\u0103 o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare celei din celebra p\u00e2nz\u0103 expresionist\u0103 \u201eDer Schrei\u201d a norvegianului Edvard Munch, \u00een care omul \u00ee\u015fi strig\u0103 disperarea \u00eentr-un univers aproape gol, un univers \u00een care omul e \u00eenconjurat doar de singur\u0103tate \u015fi indiferen\u0163\u0103. Cred c\u0103 a\u015fa se vedea \u015fi Blaga \u00een acel timp.
Pe de alt\u0103 parte, felul \u00een care interpreta Blaga imaginea insolit\u0103 despre \u201esomnul lui Dumnezeu\u201d ridic\u0103 \u015fi problema atitudinii filozofului fa\u0163\u0103 de religia cre\u015ftin\u0103, ceea ce i-a adus critici din partea lui D. St\u0103niloaie (1942). Ovidiu Drimba, fostul asistent al profesorului Blaga, arat\u0103 c\u0103 textul de mai sus a constituit, \u00een mod repetat, obiect de comentarii \u015fi \u00een cursurile acestuia. Drimba spune:
[…] pe Blaga nu-l interesa c\u0103 nu era considerat g\u00e2nditor cre\u015ftin \u015fi ortodox! Dimpotriv\u0103: se declara el \u00eensu\u015fi un eterodox \u2013 ar\u0103t\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 \u015fi g\u00e2ndirea popular\u0103, filosofia poporului nostru, include filoane clare de eterodoxie. \u00cemi amintesc perfect \u2013 continu\u0103 Drimba \u2013 c\u0103, \u00een acest sens, cita o scurt\u0103 poezie popular\u0103 pe care o socotea o ne\u00eentrecut\u0103 culme de g\u00e2ndire filosofic\u0103 \u015fi de frumuse\u0163e poetic\u0103. [Drimba reproduce textul de mai sus \u015fi continu\u0103:] O adev\u0103rat\u0103 bijuterie \u2013 dar eterodox\u0103! \u2013 a geniului nostru popular, inclus\u0103 de Blaga \u00een incomparabila sa antologie de poezie popular\u0103 (Drimba 1995: 283).<\/p>\n
3. Locul catrenului \u00een sistemul g\u00e2ndirii filozofice a lui Blaga<\/b>
Blaga ne-a l\u0103sat dou\u0103 interpret\u0103ri destul de diferite ale celor patru versuri: \u00een lucrarea filozofic\u0103 Spa\u0163iul mioritic \u015fi \u00een romanul Luntrea lui Caron.
\u00cen Spa\u0163iul mioritic \u00eel interpreteaz\u0103 astfel:
Omul nu e singur \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, care se distan\u0163eaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la dezinteresare fa\u0163\u0103 de lume (c\u00e2teodat\u0103 turnurile gotice par ni\u015fte bra\u0163e umane care se \u00eentind \u015fi nu-l mai ajung), omul e \u00een fa\u0163a unui Dumnezeu plin de ini\u0163iative ocrotitoare, lumea e vas primitor, receptacol. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd omul ortodox, \u00eencercat \u00een spa\u0163ii de izbeli\u015fte de loviturile sor\u0163ii, pare a se \u00eendoi de grija divin\u0103, el nu se \u00eendoie\u015fte totu\u015fi de prezen\u0163a lui Dumnezeu \u00een lume. Absenteismul divin e atribuit mai cur\u00e2nd altor \u00eemprejur\u0103ri dec\u00e2t unei distan\u0163\u0103ri fa\u0163\u0103 de lume (Blaga 1969: 172\u2013173)6.
\u00cen capitolul al XIX-lea al romanului Luntrea lui Caron (Blaga 1998: 533\u2013535), Blaga insereaz\u0103 11 \u201ebasme metafizice\u201d \u2013 a\u015fa nume\u015fte el eseurile filozofice \u2013, despre care scrie c\u0103 ar fi noti\u0163ele luate de Ana \u00een cursul discu\u0163iilor avute cu Leonte, geam\u0103nul lui Axente Creang\u0103 alias Blaga. Prin urmare, acesta \u201eredacteaz\u0103\u201d metafizicile lui Leonte, select\u00e2nd \u201edin istoria metafizicilor pe care le-ar fi putut g\u00e2ndi poporul rom\u00e2nesc numai pe acelea ce i se p\u0103reau accesibile unei vii imagina\u0163ii\u201d. \u201eN\u0103scocirile metafizice\u201d ale lui Leonte \u201esunt \u00eenchipuite pe portativele unei istorii care n-a avut loc, dar care ar fi putut s\u0103 aib\u0103 loc\u201d (ibidem: 514). \u201e\u015ei fie\u015ftecare r\u0103spunde \u00een felul s\u0103u dorului omenesc de a ancora \u00een absolut\u201d (ibidem: 515). \u00centre aceste \u201en\u0103scociri metafizice\u201d e inclus \u015fi textul intitulat Luminism moral (ibidem: 533\u2013535), un text care se ocup\u0103 de unele \u201eeresuri at\u00e2t de ciudate \u015fi pu\u0163in
6 Unul dintre primii interpre\u0163i ai lui Blaga, Vasile B\u0103ncil\u0103, se refer\u0103 la acest text, scriind: \u201eE adev\u0103rat c\u0103 \u0163\u0103ranul spune foarte rar asa \u015fi mai mult \u00een glum\u0103, cu o nuan\u0163\u0103 de umor obidit, cu o lucire viril\u0103 \u015fi aprob\u0103toare de n\u0103duf resemnat, dar nu e mai pu\u0163in \u00een aceasta o indica\u0163ie pentru unele varia\u0163ii neteologice ale ideii de Dumnezeu. S-ar crede […] c\u0103 Dumnezeu iese sc\u0103zut pentru \u0163\u0103ran. A\u015fa ar fi pentru intelectual, pentru \u0163\u0103ran \u00eens\u0103 e mai degrab\u0103 invers. \u00cen perfec\u0163iunea lui, Dumnezeu are \u015fi libertatea de a \u00abgre\u015fi\u00bb sau de a face orice. [\u2026] Dumnezeu e perfect, e puternic \u015fi \u00een fond tot ce face el, face bine, chiar dac\u0103 e \u00abgre\u015feal\u0103\u00bb pentru noi. […] A\u015fa g\u00e2nde\u015fte \u0163\u0103ranul. [\u2026] Pe Dumnezeu \u015fi negativul \u00eel \u00eenal\u0163\u0103 sau ceea ce ni se pare nou\u0103 c\u0103 e negativ\u201d (B\u0103ncil\u0103 1995: 114).
conforme cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura oficial\u0103 bisericeasc\u0103\u201d, precum catrenul aflat aici \u00een discu\u0163ie, \u00een care \u201ese atribuie divinit\u0103\u0163ii starea de somn \u015fi dezinteresul fa\u0163\u0103 de lume. Ce stranii implica\u0163ii poate avea o poezioar\u0103 popular\u0103 de patru versuri!\u201d \u2013 scrie Blaga. Autorul consider\u0103 c\u0103 acest text nu e singurul \u00een literatura noastr\u0103 popular\u0103, care \u201eia \u00een r\u0103sp\u0103r teologia oficial\u0103 \u00een multe feluri \u015fi la fiece pas\u201d. A\u015fa e legenda dup\u0103 care \u201ela \u00eenceput\u201d cerul ar fi fost foarte apropiat de p\u0103m\u00e2nt, at\u00e2t de aproape, c\u0103 l-ai fi putut atinge cu m\u00e2na dac\u0103 te-ai fi urcat pe-un gard. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 c\u0103 omul, \u00een r\u0103utatea \u015fi \u00een p\u0103c\u0103to\u015fenia sa, ar fi lovit cerul cu pietre sau c\u0103 l-ar fi m\u00e2njit cu murd\u0103rii de nespus. Dumnezeu ar fi ridicat atunci cerul, dep\u0103rt\u00e2ndu-se \u015fi el de lumea aceasta p\u0103m\u00e2ntean\u0103. Dumnezeu, conceput teologic ca omniprezent, \u015fi mai ales pretutindeni de fa\u0163\u0103 cu gra\u0163ia sa infinit\u0103, este \u00eenchipuit de popor mai omene\u015fte. Dumnezeu ar fi fost c\u00e2ndva foarte aproape de lumea noastr\u0103, dar el s-a dep\u0103rtat mai pe urm\u0103, pedepsind cu dezinteresul s\u0103u creatura care n-a \u00een\u0163eles s\u0103 respecte cerul dup\u0103 cum se c\u0103dea (ibidem: 533)7.
Retragerea \u015fi \u00eendep\u0103rtarea lui Dumnezeu de propria lui crea\u0163ie e un motiv folcloric de care s-a ocupat \u015fi M. Eliade, care ar\u0103ta c\u0103 \u201eDumnezeu se retrage \u00een cer pentru c\u0103 oamenii au ales r\u0103ul \u015fi p\u0103catul\u201d. Dumnezeu se desolidarizeaz\u0103 \u201ede r\u0103u \u015fi de umanitatea p\u0103c\u0103toas\u0103\u201d, idee care nu este a \u201eiudeo-cre\u015ftinismului\u201d (Eliade 1980: 98). \u00cen alt\u0103 parte scrie Eliade c\u0103 \u201e\u00een folclorul religios rom\u00e2nesc cre\u015ftinismul nu este cel al bisericii\u201d \u015fi apreciaz\u0103 c\u0103 \u00een Europa de sud-est g\u0103sim \u201eo nou\u0103 crea\u0163ie religioas\u0103\u201d, pe care el o denume\u015fte \u201ecre\u015ftinism cosmic\u201d (ibidem: 246).
Ce a determinat apari\u0163ia unei asemenea idei? Blaga scrie:
Numai o experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 plin\u0103 de dezam\u0103giri, numai grave am\u0103r\u0103ciuni de natur\u0103 moral\u0103 pot s\u0103 duc\u0103 la convingerea c\u0103 omul este \u00abp\u0103r\u0103sit\u00bb de Dumnezeu \u015fi \u201el\u0103sat prad\u0103\u201d vicisitudinilor sor\u0163ii. Numai dezam\u0103giri seculare pot s\u0103 n\u0103scoceasc\u0103 imagini at\u00e2t de neconformiste despre divinitate (Blaga 1998: 533).<\/b>
Blaga nu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 constate existen\u0163a acestor motive \u00een literatura noastr\u0103 popular\u0103 \u015fi nici s\u0103 determine originea lor. El \u00ee\u015fi exprim\u0103 regretul c\u0103 cele dou\u0103 motive legendare \u2013 somnul divin \u015fi \u00een\u0103l\u0163area cerului \u2013, care ar indica dezinteresul lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de lumea creat\u0103 de el \u00eensu\u015fi, n-au fost exploatate din punct de vedere filozofic. \u201eUn atare climat de g\u00e2ndire \u2013 la nivel folcloric \u2013 ar fi putut s\u0103 prilejuiasc\u0103 la un moment dat al istoriei noastre apari\u0163ia unei concep\u0163ii sau chiar a unei \u015fcoli filozofice de-o orientare la fel de neconformist\u0103 c\u00e2t prive\u015fte ideile despre divinitate\u201d, ca Epoca Luminilor (sec. al XVIII-lea).
Filozofia acestui secol \u2013 scrie Blaga \u00een continuare \u2013 se \u00eentemeia \u00een primul r\u00e2nd pe lumina natural\u0103 a min\u021bii omene\u015fti \u015fi manifesta o fobie mai ales fa\u021b\u0103 de supranatural \u015fi suprara\u021bional. Ra\u021biunea filozofic\u0103 \u00eencerca s\u0103 acrediteze \u00eendeosebi c\u00e2teva idei: Dumnezeu a f\u0103cut lumea din materie, ca un arhitect. Impun\u00e2nd lumii \u201elegile\u201d, Dumnezeu se retrage din cosmos, manifest\u00e2nd un total dezinteres fa\u021b\u0103 de acesta \u015fi l\u0103s\u00e2nd lumea
\u00een grija propriilor sale r\u00e2nduieli. \u00cen folclorul rom\u00e2nesc \u2013 scrie Blaga \u2013 se g\u0103sesc idei asem\u0103n\u0103toare, rostite mai naiv, dar c\u00e2teodat\u0103 mai \u00eendr\u0103zne\u021b (Blaga 1998: 534).
C\u0103ci cele dou\u0103 imagini sunt \u201emai uluitoare prin neconformismul lor\u201d
dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile deiste ale Occidentului. La deismul ra\u0163ionalist din Occident s-a ajuns pe temeiul \u015ftiin\u0163ei experimentale a naturii. G\u00e2ndirea luminist\u0103 este elaborare teoretic\u0103. Ea implic\u0103 \u015ftiin\u0163ele exacte. Ea este produs de cunoa\u015ftere. La imaginile teologice neconformiste proprii folclorului rom\u00e2nesc s-a ajuns cu totul pe alt\u0103 cale, prin experien\u0163a vie\u0163ii, de la o zi la alta, a omului supus unor cumplite dezam\u0103giri \u015fi at\u00e2tor lovituri ale sor\u0163ii. Imaginile teologice neconformiste ale poporului nostru se desprind \u00een primul r\u00e2nd dintr-o experien\u0163\u0103 de natur\u0103 moral\u0103. \u201e\u015ecoala filozofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d, care ar fi fost desigur cu putin\u0163\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea, n-ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 altceva dec\u00e2t s\u0103 transpun\u0103 \u00een concepte abstracte, \u00een teorie filozofic articulat\u0103, imagini cum sunt acelea despre Dumnezeul care doarme sau despre Dumnezeul care \u00ee\u015fi ridic\u0103 cerul (ibidem).
N-am avut \u00eens\u0103 o asemenea \u015fcoal\u0103 \u00een sec. al XVIII-lea, deoarece intelectualii \u201es-au pus \u00een slujba \u00abpoliticului\u00bb\u201d.
Se cerea realizarea unor premise social-politice mai \u00eenainte ca g\u00e2ndirea s\u0103 se poat\u0103 aduna asupra metafizicei. Poporul rom\u00e2nesc trebuia mai \u00eent\u00e2i s\u0103 ias\u0103 din starea de norod \u201etolerat\u201d, trebuia s\u0103-\u015fi cucereasc\u0103 libert\u0103\u021bile, s\u0103 devin\u0103 o na\u021biune politic\u0103. \u0218i toate energiile spirituale au fost \u00eendrumate \u00een acest unic sens. Poporul rom\u00e2nesc trebuia s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc subt soare mai \u00eenainte de a putea s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u015fi s\u0103 rodeasc\u0103 \u00eentru spiritul pur. Istoria ne-a silit atunci \u00eenc\u0103 o dat\u0103 s\u0103 pierdem un prilej de afirmare spiritual\u0103. \u00cemprejur\u0103rile ne retezeau \u00eenc\u0103 o dat\u0103 destinul. C\u0103ci mai \u00eenainte de a se g\u00e2ndi la existen\u021b\u0103 creatoare, poporul nostru a fost nevoit s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la altceva: s\u0103 se transforme din norod de robi \u00een na\u021biune omeneasc\u0103 (ibidem: 535).
A\u015fadar, Blaga \u00eencadreaz\u0103 cele dou\u0103 motive ale literaturii noastre populare \u00een curentul luminist al secolului al XVIII-lea \u015fi regret\u0103 c\u0103 g\u00e2nditorii rom\u00e2ni n-au avut r\u0103gazul necesar cre\u0103rii unui sistem filozofic asemeni celui din \u0163\u0103rile occidentale. El scuz\u0103 absen\u0163a unor preocup\u0103ri de acest fel prin vicisitudinile istorice care au f\u0103cut ca destinul s\u0103 treac\u0103 din nou pe l\u00e2ng\u0103 noi. \u015ei \u00een acest punct, Blaga se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu M. Eliade, care vorbea, la r\u00e2ndul s\u0103u, despre \u201eteroarea istoriei\u201d (Eliade 1980: 248\u2013250).
Ideea lui Blaga despre faptul c\u0103 literatura noastr\u0103 popular\u0103 \u201eia \u00een r\u0103sp\u0103r teologia oficial\u0103 \u00een multe feluri \u015fi la fiece pas\u201d vine \u00eens\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu cele rostite de Benedict al XVI-lea \u00een cuv\u00e2ntarea de adio \u00een momentul renun\u0163\u0103rii la pontificat. Vorbind despre zilele fericite \u015fi luminoase ale bisericii catolice \u015fi despre cele potrivnice, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte a tr\u0103it acela\u015fi sentiment ca \u0163\u0103ranul rom\u00e2n sau ca Blaga \u015fi l-a exprimat exact ca \u00een catrenul de mai sus. El spune despre pontificatul s\u0103u:
M-am sim\u0163it ca Sf\u00e2ntul Petru cu apostolii \u00een barc\u0103, pe lacul din Galilea: Domnul ne-a dat at\u00e2tea zile cu Soare \u015fi cu briz\u0103 u\u015foar\u0103, \u00een care plasele noastre au fost cu adev\u0103rat pline. Ca \u00een toat\u0103 istoria bisericii, au fost \u00eens\u0103 \u015fi momente \u00een care am avut valuri \u00eenalte \u015fi v\u00e2nt potrivnic, momente \u00een care Domnul p\u0103rea c\u0103 doarme8 [trad.n., subl. n.].
8 \u201eEs war f\u00fcr die Kirche eine Wegstrecke, bei der es Momente der Freude und des Lichtes gab, aber auch nicht einfache Momente. Ich f\u00fchlte mich wie der heilige Petrus mit den Aposteln im Boot auf dem See von Galil\u00e4a: Der Herr gab uns so viele Tage der Sonne und der leichten Brise, Tage, in denen der Fischzug wirklich reich war. Aber es gab auch Momente, in denen wir hohen Wellengang und Gegenwind hatten, wie in der ganzen Geschichte der Kirche: Momente, in denen der Herr zu schlafen
\u015ei dac\u0103 \u00een istoria bisericii au existat momente de v\u00e2nt potrivnic \u015fi valuri \u00eenalte, permise de Dumnezeu, imaginea catrenului de mai sus nu poate fi considerat\u0103 ca atitudine neconform\u0103 cu teologia oficial\u0103. Mai degrab\u0103 putem crede c\u0103 textul nostru folcloric exprim\u0103 incertitudinea omului c\u0103 glasul lui e auzit de Dumnezeu, idee pe care am g\u0103sit-o \u015fi \u00een poezia lui Rilke (s\u0103 ne reamintim sintagmele: t\u0103cerea \u015fi singur\u0103tatea lui Dumnezeu, ori interoga\u0163iile poetului: nu auzi cum m\u0103 izbesc de tine cu toate g\u00e2ndurile mele? sau: auzi pa\u015fii de orbi ai celor care se trezesc noaptea \u015fi te caut\u0103, c\u0103lc\u00e2nd \u00eentunericul?). E vorba mai mult de o comunicare \u00eentre dou\u0103 entit\u0103\u0163i, dintre care una tace, dar acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea n-a recep\u0163ionat mesajul.
Textul Sf\u00e2ntului P\u0103rinte dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 concep\u0163ia omului obi\u015fnuit \u015fi a lui Rilke prin exprimarea certitudinii c\u0103 Dumnezeu aude rug\u0103ciunile omului \u015fi nu-\u015fi va p\u0103r\u0103si niciodat\u0103 Biserica, iar barca ei nu se va scufunda niciodat\u0103, chiar dac\u0103 trece prin momente grele. Omul simplu, ca \u015fi Rilke, nu e sigur dac\u0103 Dumnezeu aude \u015fi va da curs rug\u0103ciunii lui, el e ner\u0103bd\u0103tor, pe c\u00e2nd capul Bisericii Catolice \u015ftie c\u0103 momentele dificile sunt trec\u0103toare.
Identitatea expresiei \u201eDomnul p\u0103rea c\u0103 doarme\u201d, rostit\u0103 de cea mai \u00eenalt\u0103 fa\u0163\u0103 bisericeasc\u0103 a timpului nostru cu cea din folclorul rom\u00e2nesc: \u201eDumnezeu pare c\u0103 doarme\u201d, ridic\u0103 odat\u0103 \u00een plus valoarea filozofic\u0103 metafizic\u0103 a catrenului \u015fi \u00eel scute\u015fte de interpret\u0103ri eronate.<\/p>\n
4. Circula\u0163ia textului \u00een oralitate, \u00een cultura scris\u0103 \u015fi \u00een medii<\/b>
Ion Mu\u015flea exprima anumite \u00eendoieli \u00een leg\u0103tur\u0103 cu autenticitatea folcloric\u0103 a textului, datorit\u0103 rarit\u0103\u0163ii lui \u00een colec\u0163ii; el cuno\u015ftea doar dou\u0103 variante, una \u00eenregistrat\u0103 de Ion Pop-Reteganul, \u00een cuprinsul unui basm, \u00een care un om avea un singur necaz, acela de a nu avea copii, \u015fi, \u00een disperarea lui, \u015fi-a f\u0103cut urm\u0103torul c\u00e2ntec: \u201eDoamne, Doamne!\/ Mult zic Doamne,\/ Dumnezeu g\u00e2nde\u015fti c\u0103 doarme,\/ Cu capul pe m\u0103n\u0103stire,\/ C\u0103 de mine n-are \u015ftire\u201d.
\u00cen afar\u0103 de a\u015fezarea u\u015for diferit\u0103 \u00een vers, deosebirile fa\u0163\u0103 de \u201evarianta Blaga\u201d sunt urm\u0103toarele: g\u00e2nde\u015fti \u00een loc de: pare (v. 3), pe m\u0103n\u0103stire \u00een loc de: pe-o m\u0103n\u0103stire (v. 4) \u015fi de mine \u00een loc de: de nimeni.
Cea de a doua variant\u0103 cunoscut\u0103 lui Mu\u015flea se afl\u0103 \u00eentr-o colec\u0163ie manuscris\u0103 din S\u0103li\u015ftea Sibiului \u015fi difer\u0103 de a lui Blaga prin: de mine \u00een loc de: de nimeni. Diferit\u0103 e \u00eens\u0103 \u015fi prin cele patru versuri pe care le adaug\u0103 catrenului selectat de Blaga, alter\u00e2nd astfel tonul textului \u015fi transform\u00e2ndu-l dintr-un c\u00e2ntec cu semnifica\u0163ie metafizic\u0103, \u00eentr-unul de s\u0103r\u0103cie \u015fi \u00eenstr\u0103inare: \u201eS\u0103rac \u00een \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103,\/ Nice apa nu m\u0103neac\u0103!\/ S\u0103rac \u00een \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103,\/ Nice apa nu m\u0103 m\u00e2n\u0103\u201d (cf. Mu\u015flea 1972: 257\u2013259).
\u00cen colec\u0163iile de folclor exist\u0103 \u015fi alte variante ale textului re\u0163inut de Blaga. Una, foarte apropiat\u0103 de varianta Blaga, se g\u0103se\u015fte \u00een Arhiva de Folclor-Cluj (manuscrisul nr. 1315, p. 25): \u201eDoamne, Doamne,\/ Mult zic Doamne,\/ Bagseam\u0103, Dumnezeu
schien\u201d. Din Cuv\u00e2ntarea de r\u0103mas-bun a Papei Benedikt al XVI-lea, la 27.02.2013 (apud \u201eZeit online\u201d, 27.02.2013).
9 Imaginea utilizat\u0103 de Sf\u00e2ntul P\u0103rinte aminte\u015fte urm\u0103torul pasaj din Evanghelia dup\u0103 Matei (8.24\u201327): \u201e\u0218i iat\u0103 c\u0103 pe mare s-a iscat o furtun\u0103 at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t barca era acoperit\u0103 de valuri, iar el dormea\u201d (cf. \u015fi Marcu 4.35\u201341; Luca 8.22\u201325).
Poezie \u015fi filozofie \u00eentr-un catren folcloric selectat de L. Blaga: \u201eDoamne, Doamne\u2026\u201d
203
doarme\/ Cu capul pe m\u0103n\u0103stire\/ \u015ei de mine n-are \u015ftire\u201d (cules de Panda Lauren\u0163iu, din Poiana de Va\u015fc\u0103u, Bihor, \u00een jurul anului 1970)10.
\u00cen alte variante se produce o anumit\u0103 \u00eendep\u0103rtare de \u2013 s\u0103-i zicem \u2013 prototipul textului. Colegul Ion H. Ciubotaru, c\u0103ruia \u00eei aduc aici c\u0103lduroase mul\u0163umiri, mi-a comunicat patru texte, unele din Arhiva de Folclor a Moldovei \u015fi Bucovinei. Dou\u0103 dintre ele provin din Moldova \u015fi trateaz\u0103 motivul somnului lui Dumnezeu cu capul pe m\u0103n\u0103stire, dar renun\u0163\u0103 la sintagma-cheie: pare c\u0103, adic\u0103 tocmai la cuv\u00e2ntul care conferea caracter metafizic con\u0163inutului. Prin aceasta textul se simplific\u0103 \u015fi coboar\u0103 \u00een lumea realului cotidian: \u201eMama me c\u00e2n m-o facut,\/ Dumnadz\u0103u n-o mai \u015ftiut,\/ Dumnadz\u0103u iara culcat\/ Cu capu pi-o manastiri\/ \u015e\u00ee di mini n-ave \u015ftiri\u201d (inf. Aglaia I. Baimacean, 76 de ani, 6 clase, agricultoare \u00een Straja-R\u0103d\u0103u\u0163i; culeg. Ion H. Ciubotaru, 1977; AFMB, Anex\u0103-chestionar).
Al doilea text, care are un num\u0103r aproape triplu de versuri fa\u0163\u0103 de varianta Blaga, se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u015fi mai mult de prototipul cunoscut, mai ales prin ultimele patru versuri, care \u00eel transpun \u00een registrul c\u00e2ntecelor de \u00eenstr\u0103inare: \u201e\/:Mama me c\u00e2n m-o f\u0103cut(u),:\/ Dumnadz\u0103u n-o mai \u015ftiut(u),:\/ C\u00e2n o fost la botidzat(u),:\/ Dumnadz\u0103u iera culcat(u),:\/ Cu capu pi m\u0103n\u0103stiri,\/ Di mini n-ave di \u015ftiri,\/: Cu m\u00e2na st\u00e2ng\u00ee la chept(u),:\/ Ni\u015diodat\u00ee eu n-am drept(u),\/: Cu m\u00e2na dreapt\u00ee la spati,:\/ Ni\u015diodat\u00ee n-am dreaptati\u201d (Bucescu et al. 1979: 222, text nr. 147; inf. Victoria A. Gheorghi\u0163\u0103, 57 \u015fi Militon N. Coto\u015f, 48; culeg. V. B\u00e2rleanu \u015fi Florin Bucescu).
\u00centr-un text din Mehedin\u0163i, motivul principal e estompat; doar versul al treilea ar permite ca textul s\u0103 fie considerat variant\u0103 a catrenului Blaga: \u201e\u015ei iar verde m\u0103rg\u0103rint,\/ C\u00e2nd plecai s\u0103 m\u0103 m\u0103rit,\/ Dumnezeu fu adormit!\/ C\u00e2nd s\u0103 m\u0103-nv\u00e2rtesc pe mas\u0103,\/ Dumnezeu plec\u0103 de-acas\u0103,\/ N-avu grij\u0103 s\u0103-mi urseasc\u0103!\u201d (text din Valea Boiereasc\u0103, com. Molov\u0103\u0163, jud. Mehedin\u0163i, \u00een \u201eRevista Asocia\u0163iei \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor mehedin\u0163eni\u201d, anul II, nr. 5, mai 1929, p. 34, apud Ciubotaru 2009: 95).
Al patrulea text are un caracter aproape umoristic, dac\u0103 nu chiar blasfemic, el concentr\u00e2ndu-se asupra motivului absen\u0163ei, nu al somnului lui Dumnezeu: \u201eMama me c\u00e2n m-o f\u0103cut,\/ Dumnez\u0103u n-o mai \u015ftiut,\/ Dumnez\u0103u iara-n Lechin\u0163a,\/ Vind\u00e9 br\u00e2nz\u00ee cu b\u0103rb\u00e2n\u0163a\u201d (inf. Rafila I. Sigmirean, 73 de ani, 3 clase, agricultoare, 1977, \u015eieu-M\u0103gheru\u015f, Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud; AFMB, Anex\u0103-chestionar).
Talentul purt\u0103torilor unor asemenea variante e mult redus \u00een compara\u0163ie cu al celor care au creat sau p\u0103strat varianta \u00eenregistrat\u0103 de Ion Pillat \u015fi re\u0163inut\u0103 de Blaga. Asemenea variante au \u00eens\u0103 valoarea lor, deoarece ele dovedesc c\u0103 motivul somnului lui Dumnezeu exist\u0103 latent \u00een subcon\u015ftientul colectiv, de unde este scos \u015fi prelucrat dup\u0103 situa\u0163ia de moment \u015fi dup\u0103 capacit\u0103\u0163ile celui care dore\u015fte s\u0103 se exprime.
Textul selectat de Blaga nu figureaz\u0103 \u00een niciuna dintre antologiile anterioare de liric\u0103 popular\u0103. Probabil c\u0103 autorii acelor antologii nu l-au cunoscut ori s-au concentrat asupra poeziilor de dragoste \u015fi dor, pe c\u00e2nd textul aflat \u00een discu\u0163ie are un caracter filozofic. Select\u00e2ndu-l pentru cele dou\u0103 antologii ale lui (1930 \u015fi 1966), analiz\u00e2ndu-l \u015fi coment\u00e2ndu-l \u00een cursuri universitare, \u00een articole publicistice ori \u00een eseuri filozofice, Blaga a singularizat acest catren \u015fi i-a ridicat prestigiul, aprecierea
10 Colegul Vistian Goia m\u0103 asigur\u0103 c\u0103 textul era curent \u00een Ro\u015fia de Seca\u015f, jud. Alba, mama d-sale rostindu-l \u00een form\u0103 foarte apropiat\u0103 de \u201cversiunea Blaga\u201d. \u0218i eu \u00eemi amintesc c\u0103 mama rostea cel pu\u0163in primul vers, \u00een momente de triste\u0163e. Ar fi util\u0103 o cercetare de teren pentru stabilirea ariei de r\u0103sp\u00e2ndire \u015fi a frecven\u0163ei acestor versuri.
Prin aceasta textul a dep\u0103\u015fit nivelul folcloric \u015fi a p\u0103truns \u00een domeniul culturii scrise, respectiv \u00een cultura mediatic\u0103. E suficient s\u0103-l c\u0103ut\u0103m \u00een internet, pentru a constata, de pild\u0103, c\u0103 el e reprodus de o scriitoare ca Ileana M\u0103l\u0103ncioiu, care consider\u0103 c\u0103 versurile lui
[…] au un spa\u0163iu al lor de ne\u00eenc\u0103lcat, care dep\u0103\u015fe\u015fte cuvintele \u015fi ceea ce pot ele comunica. La \u0163inutul de vraj\u0103 pe care \u00eel creeaz\u0103 contribuie nu numai \u00een\u0163elesul cuvintelor, ci \u015fi sunetul lor, care iese din no\u0163iuni \u015fi p\u0103trunde \u00een spa\u0163iul miraculos dintre ele (www.nistea.com\/malancioiu_spa\u0163iul_ro.htm).
\u015ei Dan Puric reproduce textul catrenului, consider\u00e2ndu-l o \u201edefini\u0163ie a sublimului de a fi cre\u015ftin\u201d, izvor\u00e2t\u0103 \u201edin geniul cre\u015ftin \u0163\u0103r\u0103nesc rom\u00e2nesc\u201d, c\u0103ci \u0163\u0103ranul rom\u00e2n \u2013 cum se exprim\u0103 Puric \u2013 \u201enu se las\u0103 g\u00e2ndit de g\u00e2ndirea sa, ci se las\u0103 g\u00e2ndit de Dumnezeu\u201d (Puric 1990: 93). \u00cel g\u0103sim reprodus, de asemenea, de Z. C\u00e2rlugea, care \u00eel apreciaz\u0103 ca o \u201echintesen\u0163ial\u0103 \u00abcugetare\u00bb monostrofic\u0103, rezon\u00e2nd acela\u015fi cre\u015ftinism popular \u015fi cosmic at\u00e2t de specific crea\u0163iei\u201d (C\u00e2rlugea 2011).
Dac\u0103 M\u0103l\u0103ncioiu, Puric \u015fi C\u00e2rlugea reproduc textul cu fidelitatea omului de \u015ftiin\u0163\u0103, c\u00e2nt\u0103rea\u0163a Mirela Petrean \u00eel introduce ca refren \u00eentr-o crea\u0163ie proprie (C\u00e2ntec pentru mama). Cele patru versuri sufer\u0103 modific\u0103ri neesen\u0163iale: g\u00e2nde\u015fti \u00een loc de pare; de noi \u00een loc de de mine\/lume\/nimeni. Autoarea d\u0103 catrenului \u015fi un \u00een\u0163eles didactic, ad\u0103ug\u00e2nd, tot \u00een refren, urm\u0103toarele patru versuri: \u201eDoamne, iart\u0103-ne, Tu Doamne\/ Mila Ta nicic\u00e2nd nu doarme\/ Numai noi, copiii T\u0103i\/ C\u00e2teodat\u0103 suntem r\u0103i\u201d (https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=TIgXr_i5Yv8).
A\u015fadar, Blaga a deschis calea acestui catren spre cultura scris\u0103 \u015fi spre mediile de comunicare, a\u015f putea spune, spre eternitate. C\u0103ci e sigur c\u0103 el se va afla \u015fi pe mai departe \u00een aten\u0163ia unor creatori de cultur\u0103.<\/p>\n
5. Catrenul Doamne, Doamne \u015fi traducerile lui<\/b>
Un text de o asemenea frumuse\u0163e literar\u0103 \u015fi de o asemenea profunzime de g\u00e2ndire nu putea s\u0103 nu trezeasc\u0103 interesul traduc\u0103torilor. Cum ar\u0103tam mai sus, el a fost tradus \u00een german\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een perioada \u00een care Blaga activa ca diplomat la Lega\u0163ia Rom\u00e2niei din Berna. Traducerea a fost realizat\u0103 de Hermann Hauswirth, pe atunci un t\u00e2n\u0103r poet elve\u0163ian, cu concursul lui Blaga \u00eensu\u015fi. Textul a fost recitat de Hauswirth la serate culturale dedicate poeziei populare rom\u00e2ne\u015fti \u00een marile ora\u015fe elve\u0163iene Berna, Z\u00fcrich \u015fi Basel. Din p\u0103cate, traducerea n-a fost publicat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cemi sunt cunoscute \u00eens\u0103 alte trei traduceri \u00een german\u0103 \u015fi una \u00een spaniol\u0103.
Julius Draser traduce varianta din Spa\u0163iul mioritic astfel: \u201eGott, ihn ruf ich aus der Tiefe!\/ Ist es doch, als ob er schliefe;\/ Auf’s Kloster tief das Haupt gebeugt,\/ Weiss er von keinem \u2013,\/ und er schweigt\u201d (Blaga 1982: 130). Nu s-ar putea spune c\u0103 traducerea lui Draser e lipsit\u0103 de muzicalitate. Ea se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u00eens\u0103 substan\u0163ial de original \u015fi accentueaz\u0103 caracterul de relatare, pierz\u00e2ndu-se prin aceasta ceva din caracterul liric al textului; pe de alt\u0103 parte, Draser introduce c\u00e2\u0163iva termeni str\u0103ini originalului, cum sunt: Tiefe (v. 1)\/ \u00eel strig din ad\u00e2ncuri \u015fi tief gebeugt (v. 3)\/ (capul) ad\u00e2nc aplecat (pe m\u0103n\u0103stire), imagine destul de neclar\u0103. Asupra utiliz\u0103rii termenului m\u0103n\u0103stire \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi german\u0103 voi reveni \u00een paragraful urm\u0103tor. \u00cen schimb, prima parte a versului 4 mi se pare deosebit de reu\u015fit\u0103: \u201eel nu \u015ftie de nimeni\u201d sau \u201en-are \u015ftire
Poezie \u015fi filozofie \u00eentr-un catren folcloric selectat de L. Blaga: \u201eDoamne, Doamne\u2026\u201d
de nimeni\u201d, dar a doua parte a versului e ad\u0103ugat\u0103 de traduc\u0103tor, \u00een original t\u0103cerea lui Dumnezeu nefiind exprimat\u0103 explicit.
A doua traducere o dator\u0103m lui Wolf Aichelburg (1977: 8), care a dat textului urm\u0103toarea formulare: \u201eHerr, Herr,\/ heiser wurd ich, dich zu rufen.\/ Der Herrgott, scheint es, schl\u00e4ft,\/ sein Haupt gebettet auf ein Kloster,\/ und wei\u00df um niemands Freud und Leid\u201d. Cum se poate vedea, Aichelburg spore\u015fte num\u0103rul versurilor de la 4 la 5, iar expresia: \u201emult zic Doamne\u201d devine la el \u201eam r\u0103gu\u015fit strig\u00e2ndu-te\u201d, ceea ce echivaleaz\u0103 cu o crea\u0163ie proprie, \u00een orice caz, o circumscriere a sintagmei din original. Ca \u015fi Draser, Aichelburg preia tale-quale cuv\u00e2ntul m\u0103n\u0103stire din original, traduc\u00e2ndu-l prin germanul Kloster: \u201eAuf’s Kloster tief das Haupt gebeugt\u201d (Draser) \u015fi \u201esein Haupt gebettet auf ein Kloster\u201d (Aichelburg). Numai c\u0103 termenul german Kloster (< lat. claustrum) are \u00een\u0163elesul de \u201eabgeschlossener Raum f\u00fcr M\u00f6nche und Nonnen\u201d, adic\u0103 \u201eloc \u00eenchis, pentru c\u0103lug\u0103ri \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e\u201d, pe c\u00e2nd dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne define\u015fte termenul m\u0103n\u0103stire ca institu\u0163ie religioas\u0103 cuprinz\u00e2nd o biseric\u0103 \u015fi mai multe chilii, unde tr\u0103iesc, izola\u0163i de lume, c\u0103lug\u0103ri \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e. A\u015fadar, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, termenul m\u0103n\u0103stire are \u015fi sensul de \u201ebiseric\u0103\u201d, cu deosebire \u201ebiseric\u0103 de pelerinaj\u201d. C\u00e2nd zicem m\u0103n\u0103stirea de la Curtea de Arge\u015f sau m\u0103n\u0103stirea de la Nicula etc. nu ne g\u00e2ndim la chilii, ci la biserica m\u0103n\u0103stirii. Prin urmare, \u00een catrenul nostru sensul primordial trebuie s\u0103 fie acela de \u201ebiseric\u0103 (a m\u0103n\u0103stirii)\u201d, deci, \u00een traducerile germane, \u00een loc de Kloster era preferabil s\u0103 avem Kirche. Trebuie s\u0103 subliniez totodat\u0103 c\u0103 ultimul vers din traducerea lui Wolf Aichelburg mi se pare destul de reu\u015fit: \u201enu \u015ftie [n-are \u015ftire] de bucuriile \u015fi suferin\u0163ele nim\u0103nui\u201d.
Cea mai recent\u0103 traducere a fost realizat\u0103 de trei profesori de la Universitatea din K\u00f6ln, care au publicat \u015fi prima traducere integral\u0103 a antologiei, \u00een edi\u0163ie bilingv\u0103 (Blaga 1995). Spre deosebire de celelalte traduceri, aceasta respect\u0103 dorin\u0163a poetului, m\u0103rturisit\u0103 autorului acestui articol, \u015fi anume ca textele antologiei s\u0103 fie traduse \u00een german\u0103 respect\u00e2nd doar ritmul, nu \u015fi rima, care \u2013 zicea el \u2013 nu face dec\u00e2t s\u0103 striveasc\u0103 imaginea poetic\u0103. De altfel, una dintre cauzele pentru care Draser \u015fi Aichelburg s-au \u00eendep\u0103rtat, cum s-a putut vedea, de original, a fost c\u0103utarea rimei. Prin urmare, Blaga avea dreptate: traducerea f\u0103r\u0103 rim\u0103 e lipsit\u0103 de asemenea constr\u00e2ngeri, ea put\u00e2nd reproduce mai fidel imaginea din original.
Traducerea f\u0103r\u0103 rim\u0103 n-a fost \u00eens\u0103 lipsit\u0103 de dificult\u0103\u0163i; ideea de repetare din primul vers, \u201emult zic Doamne\u201d, a putut fi rezolvat\u0103, dup\u0103 mai multe \u00eencerc\u0103ri, cu ajutorul adverbului immerw\u00e4hrend (\u201enecontenit, mereu, \u00eentr-una\u201d); al doilea vers a ie\u015fit ca \u00een original: \u201eer scheint zu schlafen\u201d (\u201epare c\u0103 doarme\u201d); \u00een versul urm\u0103tor, din motivele ar\u0103tate mai sus cu privire la sensurile subsrantivului m\u0103n\u0103stire, s-a optat pentru termenul Kirche (\u201ebiseric\u0103\u201d), nu Kloster. \u00cen fine, ultimul vers a fost tradus de colegul Greive, mi se pare mie foarte inspirat, cu Weltvergessen (\u201euit\u00e2nd de lume\u201d). Deci, textul apare \u00een german\u0103 astfel: \u201eHerr, Herr, immerw\u00e4hrend Herr,\/ Gott der Herr, er scheint zu schlafen,\/ Mit dem Haupt auf einer Kirche,\/ Weltvergessen\u201d.
Colega mea Mar\u00eda Jesus Ruiz Fern\u00e1ndez, de la Universitatea din C\u00e1diz, mi-a propus s\u0103 traducem \u00eempreun\u0103 c\u00e2teva texte din poezia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een spaniol\u0103. Am acceptat propunerea \u015fi am ales \u2013 cum putea fi altfel? \u2013 texte din antologia Blaga, \u00eencep\u00e2nd cu Doamne, Doamne, text pe care colega mea \u00eel \u00eendr\u0103gise ascult\u00e2ndu-mi recitarea \u00een cursul culegerilor de poezie popular\u0103 spaniol\u0103 realizate \u00een colaborare de Universit\u0103\u0163ile din Sevilla, C\u00e1diz \u015fi K\u00f6ln, \u00een zona Huelva. \u00cen spaniol\u0103, textul a primit urm\u0103toarea form\u0103: \u201e\u00a1Ay, Dios m\u00edo, Dios m\u00edo!\/ \u00a1t\u00e1ntas veces te llamo!\/ T\u00fa pareces dormir\/ recostado en la iglesia\/ y olvidado del mundo\u201d (http:\/\/asonante.blogspot.com\/2006\/04\/qien-invent\u00f3-los-cantos-poes\u00eda rumana.html).
R\u0103scolitorul catren selectat de Blaga a f\u0103cut a\u015fadar o uimitoare carier\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103. S-ar putea pune \u00eentrebarea: ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat cu el, dac\u0103 Blaga nu i-ar fi dezv\u0103luit frumuse\u0163ea \u015fi profunzimea filosofic\u0103? Sau: c\u00e2t ar fi durat p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia unei personalit\u0103\u0163i care s\u0103-l pun\u0103 \u00een valoare cum au f\u0103cut-o Blaga \u015fi Marti? Edi\u0163ia critic\u0103 a antologiei, \u00een preg\u0103tire, va dovedi \u00eens\u0103 c\u0103 autorul Neb\u0103nuitelor trepte aprecia \u00een forme asem\u0103n\u0103toare \u015fi alte c\u00e2ntece re\u0163inute de el.<\/p>\n
<\/i>
\n
<\/i><\/p>\n
![](\"https:\/\/mazion.org\/wp-content\/uploads\/blog\/taranca.jpg\")
<\/a><\/div>\n