{"id":1889,"date":"2018-09-30T11:22:00","date_gmt":"2018-09-30T08:22:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1889"},"modified":"2026-09-29T17:37:54","modified_gmt":"2026-09-29T14:37:54","slug":"kerkoporta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2018\/09\/kerkoporta.html","title":{"rendered":"Kerkoporta"},"content":{"rendered":"

Acum 565 de ani, \u00een data de 29.mai.1453, Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, a fost cucerit\u0103 de c\u0103tre otomani. Pan\u0103 \u00een anul 1922 cetatea a r\u0103mas capitala Imperiului Otoman ( abia \u00een 1930 a fost rebotezat\u0103 Istanbul) care a f\u0103cut at\u00e2t de mult r\u0103u civiliza\u021biei \u0219i culturii est-europene.<\/p>\n

Povestea c\u0103derii Constantinopolului este \u00eens\u0103 interesant\u0103. Trebuie s\u0103 \u021binem minte c\u0103 asediul a durat 2 luni \u0219i c\u0103 , fat\u0103 \u00een fat\u0103, se aflau doua armate dispropor\u021bionate : armata ap\u0103r\u0103toare, bizantin\u0103, format\u0103 din cca 7.000<\/b> de osteni ( din care 2.000 de mercenari) \u0219i armata lui Mehmed al II-lea format\u0103 din 100.000<\/b> de osteni, inclusiv 20.000 de ieniceri.<\/p>\n

Lung \u0219i greu a fost asediul otoman dar a fost punctat de e\u0219ecuri dup\u0103 e\u0219ecuri. Planuri interesante, tehnic\u0103 de lupt\u0103 de ultim\u0103 genera\u021bie ( faimoasele mega-tunuri f\u0103cute de „inginerul” ungur-transilv\u0103nean Orban ) sau tunelurile s\u0103pate de kosovarii trimi\u0219i din Novo Brdo de Despotul Serbiei. Uneori te \u00eentrebi cu cine s-au luptat ap\u0103r\u0103torii Constantinopolului cu at\u00e2\u021bia du\u0219mani-mercenari din t\u0103rile vecine.<\/p>\n

Dar ora\u0219ul rezista. Si atunci, \u00een noaptea de 28-29.mai a ap\u0103rut eroarea <\/b>: o poart\u0103 din zidul de ap\u0103rare al Constantinopolului a fost uitat\u0103 deschis\u0103. Kerkoporta<\/b>. Conform „tradi\u021biei” ar fi  trebui s\u0103 urmeze trei zile de jaf, ucideri \u0219i violuri. Dup\u0103 doar o zi , sultanul a oprit masacrul dorind s\u0103 p\u0103streze cetatea intact\u0103. Din cca 50.000 de locuitori, mai pu\u021bin de jum\u0103tate mai erau \u00een viat\u0103.<\/p>\n

Totul \u00eencepe cu o poart\u0103 l\u0103sat\u0103 deschis\u0103. O mic\u0103 poart\u0103 aparent inofensiv\u0103. Dar, printr-o mic\u0103 poart\u0103, se scurg armatele invadatoare. Care, \u00een lini\u0219te, ajung \u00een cetatea ale c\u0103rui ziduri nu au fost \u00een stare s\u0103 le distrug\u0103 \u00een plin\u0103 zi. Intr\u00e2nd \u00een lini\u0219te \u0219i, dup\u0103 ce au ajuns la un num\u0103r considerabil inl\u0103untrul cet\u0103tii, pornesc atacul. Printr-o poart\u0103 mic\u0103 n\u0103v\u0103lesc, ca un \u0219uvoi, armate t\u0103cute \u0219i mortale.<\/p>\n

Por\u021bile, porti\u021bele, g\u0103urile, tunelurile, fisurile trebuiesc p\u0103zite cu imens\u0103 grij\u0103. C\u0103ci nu mega-tunul f\u0103cut de ungurul Orban sau cei 100.000 de osteni au f\u0103cut ca frumoasa capital\u0103 s\u0103 cad\u0103 ci o poart\u0103 uitat\u0103 deschis\u0103.<\/p>\n

Si m-am g\u00e2ndit zilele acestea la Kerkoporta c\u0103ci sunt convins ca \u00een 6-7 octombrie vom avea \u00een fata tocmai aceast\u0103 poart\u0103 care vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchis\u0103.<\/p>\n

\n<\/a><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum 565 de ani, \u00een data de 29.mai.1453, Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, a fost cucerit\u0103 de c\u0103tre otomani. Pan\u0103 \u00een anul 1922 cetatea a r\u0103mas capitala Imperiului Otoman ( abia \u00een 1930 a fost rebotezat\u0103 Istanbul) care a f\u0103cut at\u00e2t de mult r\u0103u civiliza\u021biei \u0219i…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[34,45,49,56,64,72,76,77],"class_list":["post-1889","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-filosofie","tag-istorie","tag-latina","tag-misticism","tag-opinii","tag-politica","tag-razboi","tag-religie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1889"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1889\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":51677,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1889\/revisions\/51677"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}