Unirea de la 1859 \u2013 temeiul solid al Rom\u00e2niei moderne<\/b><\/i><\/p>\n
Unirea Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00een 1859 a fost un act fundamental
\npentru construirea edificiului nostru politic unitar \u0219i se \u00eencadreaz\u0103 \u00een
\n procesul european de structurare a statelor na\u021bionale moderne, pe
\nruinele imperiilor anacronice aflate pe cale de destr\u0103mare.<\/p>\n
Nucleul statului na\u021bional unitar rom\u00e2n exist\u0103 de 161 de ani \u0219i, de
\natunci, istoricii se tot str\u0103duiesc s\u0103-i dezlege sensurile, s\u0103-i arate
\nmodul de \u00eenf\u0103ptuire, s\u0103-i dezv\u0103luie importan\u021ba. Evident, din aceast\u0103
\nimens\u0103 \u00eentreprindere se desprinde, ca fiind predominant, binele.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, din ea reies marile avantaje c\u00e2\u0219tigate de rom\u00e2ni
\nprin formarea Rom\u00e2niei. Cu toate acestea, se \u0219tie c\u0103 nu chiar to\u021bi
\nrom\u00e2nii \u0219i, mai ales, nu to\u021bi vecinii au primit cu entuziasm actul
\nunirii din 1859. Au fost, ca \u00een orice fapt\u0103 omeneasc\u0103, \u0219i o seam\u0103 de
\nnemul\u021bumi\u021bi.<\/p>\n
Este evident c\u0103 Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman \u0219i chiar
\nImperiul Rus au privit unirea Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti cu \u00eengrijorare
\n \u0219i au \u00eencercat s\u0103 o \u00eempiedice. Austriecii \u0219i ungurii (cuprin\u0219i \u00eentr-un
\nImperiu care avea s\u0103 devin\u0103 cur\u00e2nd austro-ungar, adic\u0103 bicefal) se
\ntemeau c\u0103 Transilvania s-ar putea al\u0103tura Rom\u00e2niei, ceea ce ar fi fost
\n\u00een detrimentul lor.<\/p>\n
Turcii \u0219tiau c\u0103 \u201eunirea face puterea\u201d \u0219i c\u0103, prin urmare, Rom\u00e2nia se
\nva rupe repede de dependen\u021ba (devenit\u0103 formal\u0103) de \u00cenalta Poart\u0103. Rusia
\nnu se putea manifesta pe fa\u021b\u0103 \u00eempotriva unirii (avea nevoie de
\nbun\u0103voin\u021ba Occidentului \u0219i, mai ales, a Fran\u021bei, dup\u0103 umilirea sa \u00een
\nR\u0103zboiul Crimeii), dar \u0219tia c\u0103, Basarabia ocupat\u0103 de \u021bari, adic\u0103
\njum\u0103tate din vechea Moldov\u0103, nu poate s\u0103 priveasc\u0103 dec\u00e2t cu simpatie \u0219i
\ncu speran\u021b\u0103 la Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u0218i \u00een \u021bar\u0103 sau \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne\u0219ti erau elemente ostile unirii. Mai
\nales un nucleu relativ mic de mari boieri moldoveni urm\u0103reau cu
\n\u00eengrijorare mi\u0219carea unionist\u0103 \u0219i mutarea centrelor de putere la
\nBucure\u0219ti ori spre Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Ce se va alege cu Ia\u0219ii vechilor zidiri, cu dreg\u0103toriile acestor
\noameni avu\u021bi \u0219i chiar cu mo\u0219iile lor cele \u00eentinse? Categoria boierilor
\nera st\u00e2njenit\u0103 peste tot, mai ales c\u0103 revolu\u021bionarii de la 1848 prindeau
\n tot mai mult cheag, mai ales c\u0103 veneau la putere \u201ero\u0219ii\u201d, care anun\u021bau
\nreforme radicale, anun\u021bau punerea \u00een aplicare a programului
\nrevolu\u021bionar, \u00eentre ale c\u0103rui puncte figura \u0219i desfiin\u021barea cl\u0103cii \u0219i
\n\u00eempropriet\u0103rirea \u021b\u0103ranilor.<\/p>\n
Cine va mai lucra p\u0103m\u00e2ntul? Se temeau \u0219i unii func\u021bionari de stat,
\ncare ocupau func\u021bii la Ia\u0219i \u0219i chiar cei de la Bucure\u0219ti, con\u0219tien\u021bi cu
\nto\u021bii c\u0103 aceste func\u021bii nu vor mai fi de-acum dublate, fiindc\u0103 nu mai
\nera nevoie, de c\u00e2te doi titulari pentru acela\u0219i resort.<\/p>\n
Se temeau \u0219i unii frunta\u0219i ai Bisericii, fiindc\u0103 noul val anun\u021ba
\nreforme \u0219i pe t\u0103r\u00e2mul \u00eentinselor propriet\u0103\u021bi ale m\u0103n\u0103stirilor. Spinoas\u0103
\nera, \u00een primul r\u00e2nd, chestiunea m\u0103n\u0103stirilor \u00eenchinate din Moldova \u0219i
\n\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 (din Rom\u00e2nia, dup\u0103 1859), care-\u0219i trimiteau roadele
\nmuncii a sute de mii de rom\u00e2ni \u00een afara \u021b\u0103rii, \u00een Grecia mai ales.<\/p>\n
Or, Grecia nu mai era aceea din Evul Mediu, c\u00e2nd ajunsese sub
\nautoritatea sultanilor \u0219i c\u00e2nd domnii \u0219i ierarhii rom\u00e2ni \u2013 r\u0103ma\u0219i liberi
\n sau aproape liberi \u00een \u021b\u0103rile lor nord-dun\u0103rene \u2013 cu sufletul curat
\ndeciseser\u0103 ajutorarea Muntelui Athos, a Locurilor Sfinte din Orientul
\nApropiat \u0219i a altor a\u0219ez\u0103minte cre\u0219tine captive.<\/p>\n
Mo\u0219tenirea bizantin\u0103 \u0219i translatarea puterii din Constantinopolul,
\ndevenit Istanbul, spre nordul Dun\u0103rii (\u201eBizan\u021bul dup\u0103 Bizan\u021b\u201d) obligase
\nmoral pe principii \u0219i pe ierarhii rom\u00e2ni s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea de
\n protectori \u0219i capi ai Bisericii.<\/p>\n
Grecia era, \u00eens\u0103, acum o \u021bar\u0103 liber\u0103 (\u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului
\nal XIX-lea) \u0219i \u00ee\u0219i ob\u021binuse independen\u021ba \u0219i cu ajutorul rom\u00e2nilor. \u00cen
\nnoile condi\u021bii, nu mai erau ra\u021biuni ca averea rom\u00e2nilor \u2013 care urm\u0103reau
\ns\u0103 ias\u0103 din s\u0103r\u0103cie \u0219i s\u0103 se sincronizeze cu Europa \u2013 s\u0103 se scurg\u0103 \u00een
\nafar\u0103.
\nCu toate acestea, Grecia \u0219i Biserica Ortodox\u0103 Elen\u0103 nu au privit cu
\nochi buni unirea \u0219i domnia lui Cuza, pentru c\u0103 aceasta a condus, \u00een
\nviziunea lor, la \u00eencetarea binefacerilor rom\u00e2ne\u0219ti, pe care le credeau
\n\u0219i le doreau eterne.<\/p>\n
Biserica noastr\u0103, \u00eens\u0103, a \u00een\u021beles, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103, noul mers
\nal lumii \u0219i al \u021b\u0103rii s-a str\u0103duit s\u0103 s\u0103deasc\u0103 credin\u021b\u0103 tare \u00eentru Cel
\nPrea\u00eenalt, rugat mereu s\u0103-\u0219i reverse harul \u0219i peste rom\u00e2ni \u0219i Rom\u00e2nia.
\n\u00cen fine, \u00een cadrul noilor curente istoriografice deconstructiviste,
\nexist\u0103 \u0219i anumi\u021bi \u201eanali\u0219ti\u201d rom\u00e2ni (mai ales la Ia\u0219i) \u2013 cu viziune
\nanistoric\u0103 \u2013 critici la adresa unirii din 1859.<\/p>\n
Pentru ace\u0219ti globali\u0219ti, interna\u021bionali\u0219ti \u0219i chiar neomarxi\u0219ti, ar
\nfi fost mai bine ca noua alc\u0103tuire de la 1859 s\u0103 fie \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, dac\u0103
\ntot se f\u0103cuse, una federal\u0103, cu dou\u0103 \u021b\u0103ri, doi domni, dou\u0103 capitale,
\ndou\u0103 guverne, dou\u0103 adun\u0103ri legiuitoare.<\/p>\n
Astfel, spun ace\u0219ti interpre\u021bi sui generis <\/i>ai istoriei,
\nMoldova ar fi r\u0103mas Moldov\u0103, Ia\u0219ii ar fi fost pe mai departe capital\u0103,
\nfunc\u021biile ar fi r\u0103mas neclintite, nu s-ar fi scurs averile \u0219i impozitele
\n \u00eenspre rapacele Bucure\u0219ti etc.<\/p>\n
Dac\u0103 rezervele din epoc\u0103 fa\u021b\u0103 de actul de la 1859 aveau ra\u021biunile lor
\n s\u0103 existe, aceste c\u00e2rcoteli contemporane sunt doar jocuri de idei
\ncaduce. Opozi\u021biile celor care au tr\u0103it actul de la 1859 sunt constatate,
\n \u00eenregistrate \u0219i explicate de istorici.<\/p>\n
Mai greu de explicat din punct de vedere istoriografic sunt rezervele
\n unora dintre men\u021biona\u021bii contemporani fa\u021b\u0103 de actul Unirii noastre de
\ntemelie, care a dat impulsul Marii Uniri.
\nTenta\u021bia reconstruirii istoriei a existat \u00een toate epocile, dar nu a fost practicat\u0103 de istoricii profesioni\u0219ti.
\nAce\u0219tia din urm\u0103 \u0219tiu c\u00e2t de grea este reconstituirea frescelor
\ntrecutului a\u0219a cum au fost ele \u0219i c\u0103 fabularea pe seama a ceea ce a fost
\n este doar un exerci\u021biu gratuit de imagina\u021bie.
\nDeconstructivi\u0219tii g\u00e2ndesc, de regul\u0103, anistoric, pentru c\u0103 aplic\u0103
\nidei ale vremurilor lor asupra epocilor istorice pe care pretind c\u0103 le
\ncerceteaz\u0103 \u0219i ar vrea ca liderii \u0219i deciden\u021bii din acele epoci s\u0103 fi
\ng\u00e2ndit ca ei, ca ace\u0219ti demiurgi improviza\u021bi.<\/p>\n
Or, nu ai cum s\u0103-i faci pe Alexandru Ioan Cuza, pe Mihail
\nKog\u0103lniceanu, pe fra\u021bii Golescu, pe Ion Ghica, pe Ion Heliade R\u0103dulescu,
\n pe Vasile Alecsandri sau pe Costache Negri s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 precum Robert
\nSchuman, Jean Monet sau Alcide de Gasperi!<\/p>\n
\u00centre ei este un secol de acumul\u0103ri \u0219i de idealuri mereu primenite,
\nde r\u0103zboaie care au schimbat fa\u021ba lumii, de imperii care s-au pr\u0103bu\u0219it
\n\u0219i de na\u021biuni care au ren\u0103scut.
\nCum s\u0103 le dai re\u021bete de ac\u021biune din secolul al XXI-lea celor tr\u0103itori
\n dup\u0103 realitatea secolului al XIX-lea, care era secolul na\u021biunilor \u0219i nu
\n al federa\u021biilor, al statelor na\u021bionale \u0219i nu al globaliz\u0103rii, al luptei
\n de emancipare na\u021bional\u0103 \u0219i nu al blocurilor politice \u0219i militare zonale
\n \u0219i mondiale?
\nCum s\u0103 transpui idei care par valide \u0219i valabile azi unor alte lumi,
\ncare \u0219tiau c\u0103 pentru ele erau s\u0103n\u0103toase alte idei? Iar pe de alt\u0103 parte,
\n se vede c\u0103 nici idealurile noastre de Europ\u0103 unit\u0103, care pretind
\nc\u00e2teodat\u0103 dizolvarea na\u021biunilor, nu prea mai stau \u00een picioare \u0219i c\u0103 tot
\nfor\u021ba na\u021biunilor individuale se afirm\u0103 plenar.<\/p>\n
Reiese aceasta din Brexit, din politicile unor \u021b\u0103ri precum Statele
\nUnite, Fran\u021ba, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria, Cehia etc., care se
\n\u00eenchid tot mai mult \u00een sine, \u00ee\u0219i \u00eent\u0103resc institu\u021biile interne \u0219i nu
\nsunt dispuse s\u0103 cedeze din suveranitatea lor.
\nDin p\u0103cate, asemenea politici conduc \u0219i spre anumite tendin\u021be
\nautoritare, de limitare a democra\u021biei \u0219i de revenire la practici care
\np\u0103reau de mult abolite, dar acestea sunt alte probleme, colaterale temei
\n noastre.<\/p>\n
P\u0103rin\u021bii patriei de la 1859 \u0219tiau bine c\u0103 Rom\u00e2nia cea nou\u0103 nu era
\nnici Marea Britanie, nici Germania, nici Austria \u0219i nici Turcia, adic\u0103
\n\u021bara noastr\u0103 nu era o mare putere, de care alte puteri s\u0103 nu se fi atins
\n sau s\u0103 se team\u0103 s-o lezeze.
\nRom\u00e2nia abia se construia atunci, din Rom\u00e2nii mici \u0219i ne\u00eensemnate,
\niar soarta acestei \u021b\u0103ri (care urma s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 cel mai numeros popor
\n din sud-estul Europei) depindea de for\u021ba sa, de impresia de unitate pe
\ncare o emana \u00een afar\u0103.
\nModelul de unificare al acestor provincii, desp\u0103r\u021bite \u00een chip dureros
\n de istorie, trebuia s\u0103 fie, \u00een consecin\u021b\u0103, unul clar \u0219i precis, unul de
\n integrare deplin\u0103. C\u00e2nd Mihail Kog\u0103lniceanu a pretins c\u0103 \u201eunirea face
\nputerea\u201d, marele om politic \u0219tia ce spune \u0219i nu f\u0103cea o figur\u0103 de stil.<\/p>\n
Federa\u021biile durabile \u0219i le puteau permite cei mari \u0219i puternici, cei
\ncare dictau politica Europei \u0219i a lumii, dar nici acestora nu le prea
\nie\u0219eau planurile. Micile federa\u021bii recente, precum Iugoslavia \u0219i
\nCehoslovacia, erau formate din popoare distincte \u0219i s-au dovedit
\nnedurabile.
\nAustria este format\u0103 dintr-o ramur\u0103 a germanilor de sud, dar nu este o
\n federa\u021bie propriu-zis\u0103. Germania este o federa\u021bie, dar este motorul
\nEuropei \u0219i nimeni nu-i contest\u0103 existen\u021ba. Provinciile care aveau s\u0103
\nformeze Rom\u00e2nia nu erau locuite de popoare distincte \u0219i str\u0103ine, ci de
\nmajorit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti serioase, durabile \u0219i consistente.<\/p>\n
Este vorba, \u00een cazul Moldovei celei mici \u0219i a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (f\u0103r\u0103
\nDobrogea), unite la 1859, despre majorit\u0103\u021bi absolute, cov\u00e2r\u0219itoare. \u00cen
\nBucovina \u0219i Basarabia, imperiile cotropitoare schimbaser\u0103 mult din
\nesen\u021ba lor rom\u00e2neasc\u0103, dar nu reu\u0219iser\u0103 s\u0103 distrug\u0103 v\u00e2na noastr\u0103
\nna\u021bional\u0103.
\nCum s\u0103 fi unit par\u021bial aceste \u021b\u0103ri \u0219i provincii, din moment ce
\nanumite for\u021be str\u0103ine abia a\u0219teptau fisuri \u00een calea unit\u0103\u021bii? For\u021ba
\nUnirii f\u0103cute sub Alexandru Ioan Cuza a constat \u00een centralizare. De
\naceea, prima sarcin\u0103 a domnului a fost, dup\u0103 ob\u021binerea recunoa\u0219terii
\ndublei sale alegeri, des\u0103v\u00e2r\u0219irea Unirii.
\nUnirea nu era unire f\u0103r\u0103 un singur principe, f\u0103r\u0103 simboluri unice,
\nf\u0103r\u0103 un singur guvern, f\u0103r\u0103 un singur parlament, f\u0103r\u0103 o singur\u0103
\ncapital\u0103, f\u0103r\u0103 o singur\u0103 armat\u0103, f\u0103r\u0103 o singur\u0103 putere judec\u0103toreasc\u0103,
\nf\u0103r\u0103 o biseric\u0103 ortodox\u0103 unificat\u0103, f\u0103r\u0103 o singur\u0103 moned\u0103 etc.<\/p>\n
De altminteri, dup\u0103 abdicarea lui Cuza \u0219i p\u00e2n\u0103 la venirea principelui
\n Carol (\u00eentre februarie \u0219i mai 1866), s-au auzit destule voci dinspre
\narena interna\u021bional\u0103 care cereau desfacerea \u021b\u0103rii \u00een dou\u0103 principate,
\na\u0219a cum fuseser\u0103 ele \u00eenainte de 1859.
\nPrin urmare, Unirea de la 1859 s-a f\u0103cut bine a\u0219a cum s-a f\u0103cut, cu
\nr\u00e2nduial\u0103 \u0219i chibzuin\u021b\u0103. Ea trebuie studiat\u0103 \u00een \u0219coli ca atare, ca baz\u0103 a
\n Marii Unirii \u0219i a tuturor \u00eenf\u0103ptuirilor care, \u00eentre anii 1859 \u0219i 1918,
\nau condus la aplicarea programului Revolu\u021biei Rom\u00e2ne de la 1848, la
\nmodernizarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i la sincronizarea sa cu civiliza\u021bia
\noccidental\u0103.<\/p>\n
Istoria nu este un joc al hazardului sau un exerci\u021biu de imagina\u021bie
\n\u0219i nici nu trebuie s\u0103 conduc\u0103 la recrearea lumilor dup\u0103 gustul cuiva.
\nIstoria este prezentul oamenilor care au tr\u0103it \u00een trecut, adic\u0103 este
\n\u00eens\u0103\u0219i via\u021ba noastr\u0103, pentru c\u0103 noi provenim din cei din trecut, din ei
\ndescindem \u0219i lor le purt\u0103m \u201ebucuria \u0219i amarul\u201d.
\nDac\u0103 \u0219tim s\u0103 le cunoa\u0219tem idealurile \u2013 a\u0219a cum le-au tr\u0103it ei \u0219i nu
\ncum le tr\u0103im noi pe cele de ast\u0103zi \u2013 atunci suntem vrednici s\u0103 le ducem
\nmesajul mai departe. Iar mesajul celor care au f\u0103urit Rom\u00e2nia unit\u0103 la
\n1859 este unul de \u00eencredere \u0219i de temeinicie \u00eentru \u201e\u021bara mea de glorii,
\n\u021bara mea de dor\u201d.
\nRom\u00e2nia nu este o mare putere, ferit\u0103 de primejdii, de asalturi \u0219i de
\n atentate la integritatea \u0219i la soarta sa. \u021aara nu ne-a fost dat\u0103 drept
\ncadou etern \u0219i imuabil, ci ca edificiu rezultat din jertf\u0103, menit a fi
\nap\u0103rat, primenit \u0219i \u00eengrijit.<\/p>\n
Veghea asupra sor\u021bii Rom\u00e2niei \u0219i asupra caracterului ei de stat
\nna\u021bional unitar este mai actual\u0103 ca oric\u00e2nd, iar veghetorii trebuie s\u0103
\nfie rom\u00e2nii \u00een\u0219i\u0219i, educa\u021bi ca s\u0103-\u0219i iubeasc\u0103 mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 de
\ngenera\u021bia de la 1848-1859, \u00eendemna\u021bi s-o construiasc\u0103 \u0219i reconstruiasc\u0103
\nmereu, s\u0103-i sporeasc\u0103 zestrea \u0219i slava.<\/p>\n
Numai cei care \u0219tiu s\u0103-\u0219i iubeasc\u0103 sincer patria lor sunt capabili s\u0103
\n \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 respecte patriile altora, \u00eentru gloria \u00eentregii
\numanit\u0103\u021bi.<\/p>\n
\nCuv\u00e2ntul rostit la sesiunea de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice de la Palatul Patriarhiei dedicat\u0103 anivers\u0103rii Unirii Principatelor Rom\u00e2ne de Pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, , Acad. Ioan Aurel Pop<\/span><\/span><\/p>\n
![](\"https:\/\/mazion.org\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/steag_romania_by_okta892008-d6hoznn.jpg\")
<\/a><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"