{"id":1955,"date":"2020-11-07T18:18:00","date_gmt":"2020-11-07T16:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1955"},"modified":"2026-09-29T17:07:10","modified_gmt":"2026-09-29T14:07:10","slug":"lupul-si-primele-state-organizate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2020\/11\/lupul-si-primele-state-organizate.html","title":{"rendered":"Lupul si primele state organizate rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"

\u00cen perioada medievala
\napar primele forma\u021biuni statale rom\u00e2ne\u0219ti (conform Diplomei
\nIoani\u021bilor considerata de foarte multi istorici unul din primele
\nizvoare istorice scrise clare): Tara Severinului, cnezatul lui Ioan,
\ncnezatul lui Farca\u0219, cnezatul lui Seneslau \u0219i cnezatul lui Litovoi
\n(restul teritoriului Rom\u00e2niei de ast\u0103zi fiind denumit generic
\nCumania).<\/p>\n

Nu voi intra \u00eentr-o
\ndiscu\u021bie despre aceste prime forma\u021biuni ci ma g\u00e2ndesc la denumirea
\ncnezatului lui Farca\u0219. Nu, nu era maghiar. Caci nu astfel este
\ndescris \u00een Diploma ungara. <\/p>\n

Dar \u00een maghiar\u0103 f\u00e1rk\u00e1s
\n\u00eenseamn\u0103 \u201elup\u201d<\/b>. <\/p>\n

Potrivit istoricilor,
\nzona \u00een care exista acest cnezat ar fi cuprins \u0219i V\u00e2lcea. <\/p>\n

Dar \u0432\u044a\u043b\u043a \/
\nv\u00e2lk = lup<\/b>.<\/p>\n

Cnezatul Lupului. \u00cen
\ntara Lupilor. Farca\u0219 \u00een V\u00e2lcea. <\/p>\n

Istoria merita
\ng\u00e2ndit\u0103. <\/p>\n

\u201c\u00cen \u00eencheierea
\nacestor observa\u021bii, s\u0103 spunem un cuv\u00eent despre ceea ce s-ar putea
\nnumi dimensiunea mitic\u0103 a istoriei dacilor. Este semnificativ c\u0103
\nsingurul popor care a reu\u015fit s\u0103-i \u00eenving\u0103 definitiv pe daci, care
\nle-a ocupat \u015fi colonizat \u0163ara \u015fi le-a impus limba a fost poporul
\nroman; un popor al c\u0103rui mit genealogic s-a constituit \u00een jurul lui
\nRomulus \u015fi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, al\u0103pta\u0163i \u015fi crescu\u0163i
\nde Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri \u015fi al
\nacestei asimil\u0103ri a fost na\u015fterea poporului rom\u00e2n. \u00een perspectiva mitologic\u0103 a istoriei, s-ar putea spune c\u0103 acest
\npopor s-a n\u0103scut sub semnul Lupului, adic\u0103 predestinat r\u0103zboaielor,
\ninvaziilor, \u015fi emigr\u0103rilor. Lupul a ap\u0103rut pentru a treia oar\u0103 pe
\norizontul mitic al istoriei daco-romanilor \u015fi a descenden\u0163ilor lor.
\n\u00centr-adev\u0103r prin\u00adcipatele rom\u00e2ne au fost \u00eentemeiate \u00een urma
\nmarilor invazii ale lui Genghis-Han \u015fi ale succesorilor s\u0103i. Or,
\nmitul genealogic al genghis-hanizilor proclam\u0103 c\u0103 str\u0103mo\u015ful lor
\nera un Lup cenu\u015fiu care a cobor\u00eet din Cer \u015fi s-a unit cu o
\nc\u0103prioar\u0103”.<\/i><\/p>\n

De la Zalmoxis la
\nGenghis-Han – Mircea Eliade<\/b><\/p>\n

\n<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

\n<\/p>\n

V\u00ceLC <sl. \u0432\u043b\u0437\u043a\u044a
\n\u201elup\u201d, folosit ca \u0219i Lupul \u00een onomastica rom\u00een\u0103 cu aceea\u0219i
\nvaloare mistic\u0103. 1. V\u00eelc (Mo\u021b); -u frecv.; -ul (C. \u0218tef). 2.2
\nV\u00eelca s.; Vl\u0103ca b. (Giur 90); V\u00eelcescul, (16 B VI 92). 3. V\u00eelcan
\nmunt., 1494 (Rep D 168); mold. (Dm); \u2013 munte, sub infl. latinist\u0103
\nscris Vulcan; -a \u0219. cu aceea\u0219i dubl\u0103 grafie; Vl\u0103can (Giur 90);
\nV\u00eelcan\/ul mare log. (16 B II 376); -a f. (AO XV 291); V\u00eelc\u0103n\/easa,
\n-e\u0219ti ss. 4. V\u00eelcomir (17 B III 495), Vl\u0103comir, olt. (Sd VII 4; AO
\nVIII 292). 5. Scurtat: V\u00eelcomu t.(AO XIX 134). 6. V\u00eelca\u0219in olt.(17
\nB III 200) cf. srb. Vuka\u0161in. 7. + -cea, V\u00eelcea, apare ca antroponim
\ndintru \u00eenceput, \u00een toate marile regiuni: mold. (Dm; \u0218tef; 16 A I
\n593), ard. (Mo\u021b), munt. (Rel; 16 B II 377 etc.) \u0219i s-a putut forma
\n\u00een domeniul limbii rom\u00eene din prenumele V\u00eelcu, \u00eemprumutat ca \u0219i
\nmagh. Farca\u0219 spre a \u00eenlocui pe \u201eLupu\u201d, ad\u0103ug\u00eendu-i sufixul
\ncel mai productiv -ea sau -cea, ca \u00een Cucea, Ducea, Marcea, St\u00eercea,
\ndin Cuc, Duca, Marcu, St\u00eerc \u0219i ca \u00een multe alte cazuri. Jude\u021bul
\noltean purta un nume de persoan\u0103, cum se admite de obiciu, al
\njudelui din sec. XIII, ca \u0219i Mehedin\u021bul \u0219i Romana\u021bul, care f\u0103r\u0103
\nmotiv se scriu cu i final. Este posibil ca \u00een unele cazuri, numele
\ns\u0103 se fi primit gata format din slav\u0103, de la vecini: Iorgu Iordan
\n(Loc. p.) \u00eel deriv\u0103, \u00een cazul acesta, din n. personal blg. \u0411\u044a\u043b\u0447\u0435
\n\u201elupu\u0219or\u201d < \u0432\u043bz\u043a\u044a \u201elup\u201d, citind pe \u0412\u043bz\u0447a ( =
\nV\u00eelcea) (Rel. p. 175), solul lui Basarab III (1478 \u2013 1482), iar E.
\nPetrovici (Studii lingv. IV 75, 80) consider\u0103 numele jude\u021bului,
\nscris la 1329 sudstvo Baz\u0447\u044c\u0441\u043ao \u201ejude\u021bul V\u00eelcii\u201d ca adjectiv
\nposesiv slav feminin, cf. srb. vil\u010da, blg. v\u0103l\u010da \u201eal lupului\u201d.
\n7. bis. V\u00eelcea se mai scrie \u0219i Vl\u0103ca: Vl\u0103cia, mold. 1438 (Sd VI
\n125); + -in(a): Vl\u0103cina (16 A I 237). 8. Cu \u010d > \u021b: V\u00eel\u021bea b.
\n(C \u0218tef) \u0219i rotacizat: V\u00eerciu (Mo\u021b), dac\u0103 acesta n-are alt\u0103
\norigine. 9. V\u00eelciu, P., act.; -l t., canal la Dun\u0103re. 10. V\u0103lceiu
\nb. (Sur XXII), poate sub infl. dim. v\u0103lcel < subst. v\u0103lce\u00e1. 11.
\nV\u0103lcioiul, D. (IO 176); V\u00eelcioiu, M. (\u00ce Div). 12. + -oci: V\u0103lcoci
\nb. (17 B I 383). 13. + suf. slav -ov: V\u00eelcov s., care a tradus pe
\nmedievalul gr. Lykostomion \u201eGura Lupului\u201d. 14. V\u0103lc\u0103u s. 15.
\nVulcu\u021biu ard., act. \u0219i Vulce\u0219ti s. (BCI I) cu u < t, sub infl.
\nsrb.-cr. Vuk. 16. V\u00eelceanul m. log. 1549 (D Gorj), n. de apart.
\nlocal\u0103. II. Alte derivate. 1. + -san: V\u00eelcsan (Cat; \u0218tef; Div 59;
\n16 B 12) \u0219i Vl\u00eecsan, probabil primit direct < blg. B\u043b\u044a\u043a\u0441\u0430\u043d
\n(Miklosich); pentru echivalen\u021ba acestuia cu V\u00eelcan avem cazul:
\nV\u00eelcasn Florev \u201eal Florei\u201d, zis \u0219i V\u00eelcan al Florii (Fior 82,
\n101, 120 ) \u0219i Vl\u0103csan Viorin (Div 59). 2. Forme ruse\u0219ti \u0432\u043e\u043b\u043a
\n\u201elup\u201d: Volcine\u021b s. \u0219i Volcinschi, mold. (Arh) 3. Din srb.-cr.
\nVuk \u201elup\u201d: a) Vuc b., olt (Tis); Vucoaia, Maria (17 B III 330) b)
\nVucea olt. (17 B I 32, II 289, III 131; Hur 323); Vucia (Giur 339);
\ncu afer. prob., Ucea s. ard. c) Vuciu, D. act. d) forme originare
\ns\u00eerb e\u0219ti: Vucina b. (Tis; An C III 748); \u2013 pan (IO 260); Vucenic
\n\u0219i Vucetici (Arh).<\/p>\n

\n<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen perioada medievala apar primele forma\u021biuni statale rom\u00e2ne\u0219ti (conform Diplomei Ioani\u021bilor considerata de foarte multi istorici unul din primele izvoare istorice scrise clare): Tara Severinului, cnezatul lui Ioan, cnezatul lui Farca\u0219, cnezatul lui Seneslau \u0219i cnezatul lui Litovoi (restul teritoriului Rom\u00e2niei de ast\u0103zi fiind denumit…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[22,34,45,49,51,57,64,69,72,76],"class_list":["post-1955","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-citate","tag-filosofie","tag-istorie","tag-latina","tag-logica","tag-moarte","tag-opinii","tag-patriotism","tag-politica","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1955","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1955"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1955\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":51256,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1955\/revisions\/51256"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1955"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1955"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1955"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}