{"id":1961,"date":"2020-12-13T09:58:00","date_gmt":"2020-12-13T07:58:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1961"},"modified":"2026-09-29T16:07:01","modified_gmt":"2026-09-29T13:07:01","slug":"si-totusi-istoria-explica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2020\/12\/si-totusi-istoria-explica.html","title":{"rendered":"Si totu\u0219i Istoria explic\u0103"},"content":{"rendered":"

Omul din pia\u021b<\/span>\u0103<\/span> tip<\/span>\u0103<\/span>, strig<\/span>\u0103<\/span>, face zarva c<\/span>\u0103<\/span>ci tr\u0103ie\u0219te din aceasta. Este v\u00e2nz\u0103torul de isterii si, cu c<\/span>\u00e2<\/span>t este mai gol, cu at\u00e2t are o rezonant<\/span>\u0103<\/span> mai mare c<\/span>\u00e2nd<\/span> \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te „publicul” adecvat (in definitiv cea mai mare g\u0103l\u0103gie o face o c\u0103ru\u021b<\/span>\u0103<\/span> cu butoaie goale, nu cea care car\u0103 butoaiele<\/span> pline) . Omul din pia\u021b<\/span>\u0103<\/span> merit<\/span>\u0103<\/span> ignorat c<\/span>\u0103<\/span>ci a-l comenta, a-i r\u0103spunde \u00eenseamn\u0103 s<\/span>\u0103<\/span> intri in jocul lui. Este ceea ce americanii numesc „enabling an idiot”. Si dac<\/span>\u0103<\/span> nu v-a\u021bi dat seama, este vorba de penibilul Andrei Caramitru. Pe care am reu\u0219it s<\/span>\u0103<\/span> il ignor p<\/span>\u00e2<\/span>n<\/span>\u0103<\/span> acum f\u0103r\u0103 probleme. Si voi continua s<\/span>\u0103<\/span> o fac atunci c\u00e2nd se poate. In acest caz \u00eens\u0103 el mi-a ar\u0103tat \u00eens\u0103 un alt personaj c\u0103zut <\/span>\u00ee<\/span>ntr-o grav<\/span>\u0103<\/span> eroare, pe care o promoveaz\u0103 de la \u00een\u0103l\u021bimea unui profesor de istorie. Este vorba de dl Adrian Niculescu. Nu, nu mi-a atras aten\u021bia p<\/span>\u00e2<\/span>n<\/span>\u0103<\/span> acum prin scrierile sale (drept pentru care nu ii vom comenta scrierile istorice) ci prin c\u00e2teva afirma\u021bii, eronate din punctul de vedere al istoriei, f\u0103cute<\/span> in  cadrul unei emisiuni radiofonice ( RFI). <\/span><\/span><\/p>\n

Emisiunea o g\u0103si\u021bi aici : https:\/\/www.rfi.ro\/emisiunile-rfi-ro-128353-si-daca-totusi-am-traversat-cei-mai-buni-30-de-ani-din-istoria-romaniei<\/span><\/p>\n

Pe scurt, in c\u00e2teva r\u00e2nduri, profesorul Adrian Niculescu sus\u021bine teze potrivit c\u0103reia poporul rom<\/span>\u00e2<\/span>n este „\u00eenapoiat” din cauza credin\u021bei Ortodoxe <\/b>a <\/b>acestuia si nu a condi\u021biilor geo-politice din perioada medieval<\/span>\u0103<\/span>. Aflat <\/span>\u00ee<\/span>ntr-o grav<\/span>\u0103<\/span> eroare, mult-prea-prost-informatul Adrian Niculescu afirm<\/span>\u0103<\/span> c<\/span>\u0103<\/span> acelea\u0219i condi\u021bii le-ar fi avut si restul <\/span><\/span>\u021b<\/span>\u0103<\/span>rilor subjugate Imperiului Otoman deci, printr-o eronat<\/span>\u0103<\/span> deduc\u021bie logic<\/span>\u0103<\/span>, apartenenta la Ortodoxie ne-ar fi „nenorocit”. Solutia implicit sugerat<\/span>\u0103<\/span> este trecerea la catolicism, solu\u021bie sus\u021binut<\/span>\u0103<\/span> in mai multe r\u00e2nduri<\/span> si de penibila goarn<\/span>\u0103<\/span> a neomarxismului isteric. <\/span><\/p>\n

Teza este eronat<\/span>\u0103<\/span>, a\u0219a cum demonstreaz\u0103 un studiu f\u0103cut de dl. profesor Bogdan Murgescu, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u0219i, din 2011, pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Istorice din Rom\u00e2nia, dup\u0103 ce, \u00een perioada 1999-2011 a ocupat func\u021bia de vice-pre\u0219edinte. Domnia sa prezint<\/span>\u0103<\/span> simplu situa\u021bia grav<\/span>\u0103<\/span> in care se reg\u0103seau<\/span> T<\/span>\u0103<\/span>rile Romane in perioada amintit<\/span>\u0103<\/span> de „acest” Adrian Niculescu :<\/span><\/span><\/p>\n<\/p>\n

<\/span><\/a><\/div>\n

Potrivit calculelor f\u0103cute de s\u00e2rguinciosul<\/span> si discretul istoric Damaschin Mioc,  pentru procurarea sumei necesare pentru plata tributului, fiecare gospod\u0103rie trebuia s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00een 1594 un cal, un bou, 2 obroace (75 l) de gr\u00e2u, 5 oi \u0219i 3 f\u0103lci (4,5 ha) de p\u0103m\u00e2nt agricol.<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Concluziile evidente ale datelor mai sus prezentate sunt trase de dl Lect. Univ. Dr. Radu Nedici astfel :<\/span><\/p>\n

– Cre\u0219terea obliga\u021biilor b\u0103ne\u0219ti i-a \u00eempins pe mul\u021bi \u021b\u0103rani s\u0103 se \u00eendatoreze, iar ulterior s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u0219i s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 pe ei \u00een\u0219i\u0219i ca rum\u00e2ni sau vecini. D. Chirot estimeaz\u0103 c\u0103 jum\u0103tate dintre satele \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, mai ales cele din zona de c\u00e2mpie, s-au aflat \u00een aceast\u0103 situa\u021bie.<\/span><\/i><\/p>\n

– Ruinarea \u021b\u0103r\u0103nimii libere a favorizat boierimea, care apare ca principalul cump\u0103r\u0103tor al loturilor \u0219i oamenilor c\u0103zu\u021bi \u00een \u0219erbie. Polarizarea aceasta social\u0103 este defavorabil\u0103 pe termen lung puterii centrale, care se vede lipsit\u0103 de un partener politic pe care s\u0103 \u00eel poat\u0103 opune boierimii.<\/span><\/i><\/p>\n

– Tributul celor dou\u0103 \u021a\u0103ri Rom\u00e2ne s-a majorat de c\u00e2teva ori \u00een cursul deceniilor de la mijlocul sec. XVI. \u00cen cazul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, el pornit de la 12-15.000 de galbeni \u00een primele decenii ale secolului, a ajuns la 20.000 de galbeni c\u0103tre 1540, 50.000 \u00een 1545, a atins 104.000 \u00een 1574, stabiliz\u00e2ndu-se \u00een jurul a 84.000 \u00een ultima parte a secolului. Pentru Moldova, baza de pornire a fost de 8-10.000 de galbeni la \u00eenceputul secolului, cresc\u00e2nd la 15.000 \u00een 1541, 40.000 \u00een 1568, 53.000 \u00een 1574, pentru a atinge maximul de 66.000 de galbeni \u00een 1583, moment dup\u0103 care el a sc\u0103zut din pricina devaloriz\u0103rii asprului otoman. Spre compara\u021bie, tributul Transilvaniei s-a cifrat la 10.000 de galbeni p\u00e2n\u0103 \u00een 1575 \u0219i 15.000 de galbeni dup\u0103 acest an.<\/span><\/i><\/p>\n

– Haraciul reprezenta \u00eens\u0103 numai o parte din obliga\u021biile de plat\u0103 c\u0103tre Imperiul Otoman. Acestea includeau, de asemenea, darurile protocolare oferite oficial sultanilor \u0219i marilor dreg\u0103tori (pe\u0219che\u0219), c\u00e2t \u0219i sumele oferite ca mit\u0103 pentru cump\u0103rarea tronului \u0219i confirmarea \u00een domnie (r\u00fc\u0219vet). Totalul acestor pl\u0103\u021bi a fost estimat pentru anii 1580 la aproximativ 600-650.000 de galbeni anual pentru \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i la 300.000 de galbeni anual pentru Moldova.<\/span><\/i><\/p>\n

– Nivelul taxelor \u0219i al \u00eendator\u0103rii statului a \u00eensemnat pentru locuitorii Moldovei plasarea lor la nivelul superior al mediilor europene, \u00een vreme ce \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 povara economic\u0103 a domina\u021biei otomane s-a ridicat mult peste cele mai \u00eenalte cifre de la nivelul continentului.<\/span><\/i><\/p>\n

– Potrivit estim\u0103rilor lui B. Murgescu, \u00een anul 1594 un locuitor al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti avea de pl\u0103tit bir \u00een valoare de 3 galbeni (0,3 galbeni \u00een Fran\u021ba, 1 galben \u00een lumea mediteraneean\u0103, 0,5 galbeni \u00een Imperiul Otoman); valoarea exporturilor se ridica la 1,5 galbeni \/ cap de locuitor (0,5 galbeni \u00een Polonia, 1 galben \u00een Fran\u021ba, 1,6 galbeni \u00een Castilia); cuantumul datoriilor \u00eensuma 10-19 galbeni \/ cap de locuitor (2,5 galbeni \u00een Moldova, 5,5 galbeni \u00een Fran\u021ba \u0219i Spania).<\/span><\/i><\/p>\n

– Fiscalitatea ridicat\u0103 a condus la comercializarea for\u021bat\u0103 a bunurilor prin exporturi c\u0103tre pia\u021ba otoman\u0103. Veniturile astfel realizate se re\u00eentorceau la otomani sub forma diverselor taxe, ceea ce bloca investi\u021biile interne \u0219i eroda motiva\u021bia produc\u0103torilor. \u00cen ciuda aparen\u021bei de modernitate (economie de schimb, viteza circula\u021biei monetare), aceast\u0103 realitate economic\u0103 a \u00eensemnat integrarea spa\u021biului rom\u00e2nesc la periferia lumii economice otomane.<\/span><\/i><\/p>\n

– La un prim nivel, domina\u021bia otoman\u0103 a fost echivalent\u0103 cu instabilitatea politic\u0103: \u00een a doua jum\u0103tate a sec. XVI s-au succedat la tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti 17 domnitori, iar pe cel al Moldovei 21.<\/span><\/i><\/p>\n

– Presiunea financiar\u0103 a fost responsabil\u0103 de s\u0103r\u0103cirea unor \u00eentregi categorii sociale \u0219i de exportul masiv al materiilor prime. \u00cen acela\u0219i timp, ea a obligat domnia s\u0103 sporeasc\u0103 mijloacele de control asupra oamenilor \u0219i spa\u021biului, aduc\u00e2nd \u00eenceputurile unui proces de centralizare a statului care lipsise \u00een evul mediu.<\/span><\/i><\/p>\n

– Integrarea \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een economia-univers otoman\u0103 a condus la orientarea c\u0103tre aceea\u0219i pia\u021b\u0103 a celor dou\u0103 principate extracarpatice, care au \u00eencetat s\u0103 mai fie concurente. Sunt \u00eenceputuri timide ale unific\u0103rii economice, dup\u0103 ce \u00een evul mediu drumurile comerciale polonez \u0219i maghiar determinaser\u0103 op\u021biuni divergente.<\/span><\/i><\/p>\n

Dar nu, datele sunt irelevante (sau necunoscute) pentru dl Adrian Niculescu care \u00ee\u0219i extrage, din propria-i ne\u0219tiin\u021b\u0103,  concluzia: Ortodoxia<\/b>. 
C\u00e2nd ura este mare nici Istoria nu mai conteaz\u0103. <\/span><\/p>\n<\/p>\n

<\/span><\/a><\/div>\n


<\/span>
<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Omul din pia\u021b\u0103 tip\u0103, strig\u0103, face zarva c\u0103ci tr\u0103ie\u0219te din aceasta. Este v\u00e2nz\u0103torul de isterii si, cu c\u00e2t este mai gol, cu at\u00e2t are o rezonant\u0103 mai mare c\u00e2nd \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te „publicul” adecvat (in definitiv cea mai mare g\u0103l\u0103gie o face o c\u0103ru\u021b\u0103 cu butoaie goale, nu cea care car\u0103 butoaiele pline)…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[22,34,45,46,51,55,60,64,72,77],"class_list":["post-1961","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-citate","tag-filosofie","tag-istorie","tag-iubire","tag-logica","tag-metafizica","tag-morala","tag-opinii","tag-politica","tag-religie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1961","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1961"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1961\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50863,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1961\/revisions\/50863"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1961"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1961"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1961"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}