Din scrierile istoriografilor antici nu a r\u0103mas mai nimic. De\u0219i cunoa\u0219tem numele a peste 600 de istorici greci, avem la dispozi\u021bie doar fragmente infime din operele a trei dintre ei: Polybus, Diodorus si Dionis din Halicarnas. Nici in zona Romei nu st\u0103m mai bine : \u00eentreaga istorie scrisa de Sallust a disp\u0103rut al\u0103turi de peste 100 de volume ale lui Tit Liviu sau dou\u0103 treimi din opera lui Tacit.<\/p>\n
Intr-o asemenea situa\u021bie ne vom m\u0103rgini a face presupuneri f\u0103r\u0103 a avea vreodat\u0103 preten\u021bia de a da verdicte. Suplinim \u00eens\u0103 lipsa de date directe prin \u00een\u021belegerea intim\u0103 a societ\u0103\u021bilor care le-au generat, nici un intelectual neput\u00e2ndu-se forma in afara unui cadrul intelectual general.<\/p>\n
Istoriografia greac\u0103 pare a avea un traseu u\u0219or de anticipat: din \u201emito-istorie\u201d, prin etno-istorie si \u201eistoria-locala\u201d, la \u201ecrono-istorie\u201d si \u201eistoria\u201d a\u0219a cum o definim si accept\u0103m noi ast\u0103zi (Jacob). Este \u00eens\u0103 o eroare a judeca ast\u0103zi, prin prisma propriei viziuni moderne asupra menirii istoriei, \u201eerorile\u201d istoriografiilor antice. Din p\u0103cate foarte multe studii moderne si contemporane asta fac: c\u00e2nd tot ce ai in man\u0103 este un ciocan, toate probleme \u00ee\u021bi par cuie.<\/p>\n
\u00cen\u021belegerea istoriografiilor antice trebuie plasat\u0103 in societatea care le-a n\u0103scut, societate in care voin\u021ba zeilor se manifest\u0103 direct si puternic in via\u021ba cet\u0103\u021bii ( Herodot, Homer etc), in care erau necesare sublinieri ale superiorit\u0103\u021bii cet\u0103\u021bii tale in fata celorlalte, ca o justificare a preten\u021biilor de expansiune, o societate ( in special in Grecia) centrat\u0103 in jurul cet\u0103\u021bii tale (polisul-stat) si nu a unei idei na\u021bionale ( inexistent\u0103) dar, ulterior, a \u201edreptului\u201d si \u201enecesit\u0103\u021bii\u201d existentei unui imperiu.<\/p>\n
Grecia antic\u0103 pre\u021buia mai mult alte ramuri intelectuale: filosofia, poezia, literatura, retorica, nedispre\u021buind \u00eens\u0103 istoria. Valoarea unei opere era (nu in mod eronat) dat\u0103 de valoarea de culturalizare a acesteia, de valoarea de Adev\u0103r con\u021binut in aceasta scriere. Roma pe de alt\u0103 parte sublinia si modela scrierea istoric\u0103 in jurul \u201evirtu\u021bii\u201d si a lec\u021biei morale con\u021binute in aceasta.<\/p>\n
Istoriografii Greciei si Romei antice construiesc \u0219tiin\u021ba Istoriei c\u0103ut\u00e2ndu-i at\u00e2t valoarea de exactitate si verificarea a datelor dar, in special, c\u0103ut\u00e2nd valorile etice si morale reie\u0219ite care pot, ulterior, educa via\u021ba cet\u0103\u021bii.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Din scrierile istoriografilor antici nu a r\u0103mas mai nimic. De\u0219i cunoa\u0219tem numele a peste 600 de istorici greci, avem la dispozi\u021bie doar fragmente infime din operele a trei dintre ei: Polybus, Diodorus si Dionis din Halicarnas. Nici in zona Romei nu st\u0103m mai bine :…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[9,10,11,14,19,22,33,34,44,45,76,77],"class_list":["post-1962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-antistene","tag-aristip","tag-aristotel","tag-augustin","tag-cicero","tag-citate","tag-etica","tag-filosofie","tag-idealism","tag-istorie","tag-razboi","tag-religie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1962"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1962\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}