{"id":1964,"date":"2021-01-10T16:04:00","date_gmt":"2021-01-10T14:04:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1964"},"modified":"2021-01-10T16:04:00","modified_gmt":"2021-01-10T14:04:00","slug":"reforma-monetara-legilor-lui-lycurg-din","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2021\/01\/reforma-monetara-legilor-lui-lycurg-din.html","title":{"rendered":"\u201eReforma monetar\u0103\u201d a legilor lui Lycurg din perspectiva conceptului de Lege a Spartei."},"content":{"rendered":"

     <\/span>Ploutarkhos<\/span><\/i>,
\nistoric, scriitor si moralist grec, exponent al curentului aticist,
\npersonalitate de seam\u0103<\/span> a
\nculturii Greciei Antice este autorul pe al c\u0103rui text \u00eemi argumentez aceasta
\ndigresiune. In lunga-i via\u021b\u0103 (81 de ani \u2013 46 d.Hr| 127 d.Hr), a creat o vast\u0103<\/span> oper\u0103,<\/span> reunit\u0103<\/span>
\nin anul 1296 de c\u0103tre Maximos Planudes in dou\u0103<\/span> mari culegeri: Moralia<\/i>
\nsi Bioi Paralleloi<\/span><\/i>. <\/i><\/span> Asupra unui pasaj din aceast\u0103<\/span> ultim\u0103<\/span> culegere \u00eemi voi \u00eendrepta aten\u021bia, mai exact asupra Vie\u021bii lui Lycurg<\/i>. A fost folosit\u0103<\/span> traducerea in limba rom\u00e2n\u0103<\/span>: Plutarh, Vie\u021bi Paralele, traducere, not\u0103
\nintroductiv\u0103, noti\u021be introductive \u0219i note de prof.univ. N.I.Barbu, Editura
\n\u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti. <\/span><\/i><\/span><\/p>\n

 <\/span>           <\/span>Fiind
\nunul dintre istoricii cei mai cunoscu\u021bi ai Greciei Antice este inutil a insista
\nasupra personalit\u0103\u021bii acestuia sau a \u201e\u00eencadr\u0103rii in contextul istoric\u201d a
\nautorului, iar vastele efecte in timp a scrierilor sale au f\u0103cut subiectul
\nmultor lucr\u0103ri de specialitate (dar si a multor devia\u021bii care exagereaz\u0103
\nimpactul s\u0103u asupra scriitorilor perioadei Rena\u0219terii si Iluminismului). <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

Textul vizat este : <\/o:p><\/span><\/p>\n

\u201eIX. Astfel, mai \u00eent\u00e2i a scos \u00een afara legii
\norice moned\u0103 de aur \u0219i de argint, or\u00e2nduind s\u0103 se foloseasc\u0103 doar cea din fier,
\ndar \u0219i acestei monede, care c\u00e2nt\u0103rea greu \u0219i era mare, i-a dat o valoare at\u00e2t
\nde mic\u0103, \u00eenc\u00e2t echivalentul a zece mine avea nevoie de o mare \u00eenc\u0103pere \u00een cas\u0103,
\nca s-o depun\u0103, \u0219i de un car tras de doi boi ca s\u0103 o transporte. (…)<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

Dup\u0103 aceasta, a izgonit \u0219i me\u0219te\u0219ugurile
\nnefolositoare \u0219i u\u0219uratice. De altfel, \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 le izgoneasc\u0103 cineva, multe
\ndintre aceste me\u0219te\u0219uguri se pr\u0103bu\u0219eau o dat\u0103 cu noua moned\u0103 de vreme ce
\nlucrurile nu-\u0219i mai g\u0103seau posibilit\u0103\u021bi de v\u00e2nzare, c\u0103ci moneda de fier nu
\ncircula \u00een celelalte cet\u0103\u021bi grece\u0219ti, \u0219i, luat\u0103 \u00een r\u00e2s, nici nu avea pre\u021b,
\nastfel c\u0103 nici nu era cu putin\u021b\u0103 s\u0103 cumpere lucruri str\u0103ine \u0219i ieftine, \u0219i \u00een
\nporturile Laconiei nu intra nici o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de marfa \u0219i \u00een Sparta \u0219i Laconia
\nnu se aducea nici un sofist, me\u0219ter la vorbe de\u0219arte, nici un prezic\u0103tor
\n\u015farlatan, nici un \u00eentre\u021bin\u0103tor de hetaire, nici un lucr\u0103tor de podoabe de aur
\nsau de argint de vreme ce nu exista moned\u0103.<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

X. Dar pl\u0103nuind s\u0103 dea lovituri \u0219i mai
\nputernice luxului \u0219i s\u0103 nimiceasc\u0103 pofta de bog\u0103\u021bie, a pus \u00een fiin\u021b\u0103 o a treia \u0219i
\nfoarte frumoas\u0103 treab\u0103 politic\u0103, \u0219i anume a or\u00e2nduit sisitiile. Sisitiile erau
\nmese \u00een comun, la care [spartanii] se osp\u0103tau cu m\u00e2nc\u0103ruri \u0219i alimente anume
\nstatornicite, iar acas\u0103 nu mai obi\u0219nuiau s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u00eentin\u0219i pe paturi scumpe \u0219i
\nlu\u00e2nd bucate de pe mese de mare pre\u021b, fiind \u00eengr\u0103\u0219a\u021bi la \u00eentuneric- \u00eentocmai ca
\nni\u0219te animale lacome- de m\u00e2inile slujitorilor \u0219i buc\u0103tarilor, stric\u00e2ndu-\u0219i o
\ndat\u0103 cu trupurile \u0219i moravurile…\u201d<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

            <\/span>Despre
\nSparta \u0219tim pu\u021bine lucruri. Pu\u021bine vestigii, pu\u021bine date nemediate, pu\u021bine
\nscrieri si informa\u021bii directe. Despre Sparta \u0219tim de la Ceilal\u021bi. Iar ace\u0219ti Ceilal\u021bi
\n(in special Atenienii) sunt singurii care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne defineasc\u0103 Sparta si concep\u021bia
\nde via\u021b\u0103 a Spartei. Atena este \u00eens\u0103 du\u0219mana de moarte a Spartei. Atena a fost
\numilit\u0103 in nenum\u0103rate r\u00e2nduri de Sparta. Atena si-a v\u0103zut magnificele ziduri dobor\u00e2te
\nde Sparta. Cetatea Atenei a ur\u00e2t si respectat Sparta. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Nu
\nacela\u0219i lucru \u00eel putem spune despre intelectualitatea Atenei. In imensa lor majoritate,
\nfilosofii antici (indiferent de \u0219coala c\u0103rora le apar\u021bineau) au l\u0103udat modul de
\nvia\u021b\u0103 si spiritul spartan. A judeca Sparta pe baza scrierilor ateniene este o
\n\u00eentreprindere ce trebuie f\u0103cut\u0103 cu aten\u021bie.  <\/span>\u00cenfruntarea celor dou\u0103 ora\u0219e-stat nu este doar
\no problem\u0103 politic\u0103 sau o problem\u0103 generat\u0103 de nevoia de expansiune a acestor
\nstate. Ele sunt intrinsec opuse, ele reprezint\u0103 dou\u0103 moduri antagonice de a
\nexista, de a defini o cetate aici Jos si acolo- Sus, de a defini modul de via\u021b\u0103
\nal omului in cadrul societ\u0103\u021bii ideale. A face o enumerare a ceea ce le deosebe\u0219te
\npe cele dou\u0103 ar fi obositor at\u00e2ta timp cat ceea ce le aseam\u0103n\u0103 s-ar rezuma la
\nenumerarea lucrurilor de baz\u0103. Zidul Atenei, discursul atenian, m\u00e2ncarea atenian\u0103,
\nconcep\u021bia asupra mor\u021bii, asupra valorii individului, asupra \u201edemocra\u021biei\u201d, a maternit\u0103\u021bii,
\neduca\u021biei, totul le pune in pozi\u021bii antagonice. Dar aici ne referim la modul de
\na privi \u201eaverea\u201d, \u201ebog\u0103\u021bia\u201d si expunerea acesteia.<\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Spartanul
\neste parte a cet\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 ziduri, c\u0103r\u0103mid\u0103 a zidului viu al Spartei, celul\u0103
\nvaloroas\u0103 a organismului viu al Ideii-Sparta. C\u0103ci Sparta nu este o cetate, ea
\neste un modus vivendi, este o Idee. Si ideile sunt ve\u0219nice. Spartanul este
\nEgalul Spartanului. Nu am\u00e2ndoi la fel de mici, ci am\u00e2ndoi la fel de mari. Nu s\u0103raci,
\nnu boga\u021bi. Spartani. Nevaloriz\u00e2nd aurul, metal sclipitor dar neav\u00e2nd o
\nutilitate practic\u0103, ci recunosc\u00e2nd valoarea si importanta Fierului, metal al
\nplugului si al kopis-ului. Dar daca ai un plug, un kopis si educa\u021bia Spartei,
\nce \u00ee\u021bi mai trebuie?! Statul al c\u0103rei celula vie e\u0219ti, a c\u0103rei existenta o
\npropagi si o aperi, \u00ee\u021bi asigur\u0103 restul nevoilor vie\u021bii. Si cu cat ai nevoie de
\nmai pu\u021bin, cu at\u00e2t vei fi mai mul\u021bumit cu cat de mult ai.<\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Lycurg
\nnu a adus Spartei legile. Lycurg a revelat Spartei un mod de via\u021b\u0103, o filosofie
\nde via\u021b\u0103 care, o data acceptata, a devenit \u201etr\u0103irea\u201d ideii de spartan.
\nSpartanul nu respect\u0103 legile, el este Legea. Legea Spartei este clara, simpla,
\ndemocratica (in adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului), este zidul de ap\u0103rare al cet\u0103\u021bii,
\neste unitatea falangei spartane, este politic\u0103 demografica si politica externa,
\neste rela\u021bia economica cu sclavul, cu restul Eladei si lumii. Mai presus de
\nreligie sta legea Spartei. Legea devine religie introiectata prin educa\u021bia
\nspartana in fiecare egal de la v\u00e2rste fragede. Legea este eugenia practicata,
\nrespingerea prostitu\u021biei, a \u00eempodobirii cu lucruri, a m\u00e2nc\u0103rii ne-esen\u021biale, a
\nexcesului sau al dependentei de Altul. Sparta si-a redus nevoile devenind, a\u0219a
\ncum predica stoicismul ulterior, eliberata prin legea \u201enecesarului\u201d. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Sparta
\n\u00ee\u0219i este ea \u00eens\u0103\u0219i suficient\u0103<\/span>.
\nDe\u0219i Sparta practicase expansiunea (coloniile si expansiunile lui Menelau, Liga
\nPeloponesiaca etc), niciodat\u0103 nu a f\u0103cut-o din ra\u021biunea p\u0103guboas\u0103 a l\u0103comiei
\nsau luxului, ci din ra\u021biunile impuse de legea ei. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Sparta
\na existat, a prosperat, a modificat umanitatea, a cucerit, a pl\u00e2ns, s-a
\ndezvoltat si s-a pr\u0103bu\u0219it in uitare. Ideea pur\u0103<\/span> nu poate supravie\u021bui. Pr\u0103bu\u0219irea Sparte nu a fost
\ngenerata de rela\u021biile geo-politice sau economice ale acelei perioade. Pr\u0103bu\u0219irea
\nSpartei (aidoma insuccesului Falansterelor ulterioare) a stat in incapacitatea
\nulterioar\u0103 a spartanului de a respecta Legea Spartei. Respectarea legii Spartei
\na adus-o la nivelul canturilor eroice si nerespectarea acesteia a adus-o in
\ncolbul uit\u0103rii. Omul nou -c\u0103utat si de comunism mai demult, dar si mai de cur\u00e2nd-
\neste greu de creat. Exteriorul nu va suporta existenta unui Ideal Utopic
\nfunc\u021bional. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>\u201eUtopia
\nSpartan\u0103\u201d<\/span> (distopie a
\nAtenei si a restului lumii) a fost sus\u021binut\u0103 si creat\u0103<\/span> de Legea Spartei, lege asumat\u0103<\/span> intim de fiecare celul\u0103<\/span> a corpului Spartei. Din aceasta
\ncauz\u0103,<\/span> povestea Spartei
\neste intangibil\u0103<\/span>,
\nnedegradat\u0103<\/span> si prezervat\u0103<\/span> pentru genera\u021biile ce i-au
\nurmat ca \u201eepoca de aur\u201d a unui model de \u201elaconism\u201d (este impropriu chiar a
\nfolosi \u201estoicismul\u201d atenian c\u00e2nd discutam despre Sparta) exemplar.  <\/span>  <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Sic
\ntransit gloria mundi. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

     Ploutarkhos, istoric, scriitor si moralist grec, exponent al curentului aticist, personalitate de seam\u0103 a culturii Greciei Antice este autorul pe al c\u0103rui text \u00eemi argumentez aceasta digresiune. In lunga-i via\u021b\u0103 (81 de ani \u2013 46 d.Hr| 127 d.Hr), a creat o vast\u0103 oper\u0103, reunit\u0103…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[11,14,19,22,24,34,45,49,57,64,69,72,76,77,88,91],"class_list":["post-1964","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-aristotel","tag-augustin","tag-cicero","tag-citate","tag-democrit","tag-filosofie","tag-istorie","tag-latina","tag-moarte","tag-opinii","tag-patriotism","tag-politica","tag-razboi","tag-religie","tag-socrate","tag-stoicism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1964","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1964"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1964\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1964"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1964"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1964"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}