{"id":1967,"date":"2021-01-20T12:55:00","date_gmt":"2021-01-20T10:55:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1967"},"modified":"2026-09-29T17:07:07","modified_gmt":"2026-09-29T14:07:07","slug":"pastele-blajinilor-dobrogea-mea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2021\/01\/pastele-blajinilor-dobrogea-mea.html","title":{"rendered":"Pa\u0219tele Blajinilor. Dobrogea mea."},"content":{"rendered":"

 \u201eIn credin\u021bele poporului nostru se g\u0103sesc \u0219i ast\u0103zi urme de
\nfapte istorice privitoare la Dobrogea. Si ce e curios \u0219i interesant in acela\u0219i
\ntimp e c\u0103 aceste amintiri le afl\u0103m in afar\u0103 de Dobrogea \u0219i chiar departe de ea,
\nin Basarabia, Moldova, Bucovina, Transilvania de nord-est \u0219i Maramure\u0219, \u0219i nu
\nle afl\u0103m in Muntenia, Banat, Ungaria, nici in Transilvania sud-vestic\u0103.<\/span><\/p>\n

In aceste \u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti, poporul tine o s\u0103rb\u0103toare numit\u0103
\nPa\u0219tele Blajinilor sau Pastele Rohmanilor.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Blajinii sau Rohmanii se zice c\u0103 sunt ni\u0219te cre\u0219tini, Rom\u00e2ni de-ai
\nno\u0219tri, cari tr\u0103esc \u00eentr’o tar\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, tocmai pe la marginea m\u0103rii, pe
\nunde se vars\u0103 apele care curg din Bucovina. Acolo ei se afl\u0103 sub putere p\u0103g\u00e2n\u0103
\n\u0219i n’au de unde afl\u0103 nici m\u0103car c\u00e2nd sunt Pa\u0219tele. Numai c\u00e2nd v\u0103d pe ape multe
\ng\u0103oci de ou\u0103 \u0219i de ou\u0103 ro\u0219ii atunci \u0219tiu c\u0103 sunt Pastele’ la noi, si se apuc\u0103
\nde fac \u0219i ei Pastele, fac \u0219i ei pasci \u0219i cozonaci, ou\u0103 ro\u0219ii, ca \u0219i noi. De
\naceea prin mai toate \u021b\u0103rile pe unde se \u021bin Pa\u0219tele Blajinilor, \u0219i mai ales in
\ncele mai despre Nord:. Transilvania, Bucovina, Maramure\u0219 , femeile au grij\u0103 la
\nPaste s\u0103 adune toate cojile de ou\u0103 \u0219i s\u0103 le dea pe g\u00e2rl\u0103, ca din g\u00e2rl\u0103 in g\u00e2rl\u0103
\napa s\u0103 le duc\u0103 pan\u0103 in tara unde sunt Blajinii.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Obiceiul de a se arunca pe ap\u0103 g\u0103ocile de ou\u0103 ro\u0219ii se g\u0103se\u0219te
\np\u00e2n\u0103, \u0219i in unele comune la Rom\u00e2nii din Galicia. Pa\u0219tele Blajinilor se serbeaz\u0103
\nin unele locuri Miercurea dup\u0103 Pasti, in altele dup\u0103 Duminica Tomei \u0219i in
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2na a treia \u0219i a patra dup\u0103 Pasti. L\u0103s\u00e2nd la o parte am\u0103nuntele asupra
\nacestei serb\u0103ri populare, in cea mai mare parte datorite fantaziei \u0219i care
\n\u00eempreun\u0103 cu datele bibliografice se g\u0103sesc in scrierea „S\u0103rb\u0103torile la Rom\u00e2ni”
\nde Sim. Fl. Marian, trecem la c\u00e2teva chestiuni importante. Cine sunt Blajinii
\nsau Rohmanii? Din tot ce se spune despre ei culegem ca: a) Tr\u0103esc pe l\u00e2ng\u0103
\nMare. b) Tr\u0103esc pe unde se vars\u0103, apele din Bucovina. c) Tr\u0103esc in \u021bar\u0103
\np\u0103g\u00e2neasc\u0103.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 doamna Voronca, Blajinii sau Rohmanii ar fi un popor din
\ncele emigratoare ce au trecut peste poporul nostru, \u0219i care prin bun\u0103tatea \u0219i
\nbl\u00e2nde\u021bea lui ni s’a f\u0103cut simpatic. \u00cens\u0103 de oarece poporul spune c\u0103 locuin\u021ba
\nlor e peste mare, e mai posibil ca Blajinii s\u0103 fie un popor pe care ai no\u0219tri
\nl’au trecut in emigrarea lor \u00eencoace, ori c\u0103 l-au avut ca vecin sau frate \u0219i
\nl-au l\u0103sat acolo peste mare, de unde ai no\u0219tri au venit.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 un comunicat de Vas. Lucan : \u201ePoporul din Mihalcea\u201d spune
\nc\u0103 ,”Rohmanii sunt Rom\u00e2ni ca si noi, ba \u00eenc\u0103 mai buni dec\u00e2t cei din
\nMoldova”. .. Noi credem c\u0103 Rohmanii sau Blajinii sunt Rom\u00e2ni \u0219i adic\u0103
\nfra\u021bi de ai no\u0219tri pe care i-am l\u0103sat, nu peste Mare, cum zice Doamna Voronca,
\nci la Marea, in partea unde se vars\u0103 apele Bucovinei, adic\u0103, Dobrogea. Unul din
\npopoarele n\u0103v\u0103litoare, Visigo\u021bii ori poate mai t\u00e2rziu chiar Bulgarii, ocup\u00e2nd
\nDobrogea, parte din Rom\u00e2nii de acolo au p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 regiune, retr\u0103g\u00e2ndu-se
\nla mun\u021bi, spre nord, parte au r\u0103mas pe loc. Cei r\u0103ma\u0219i pe loc au putut foarte
\nbine s\u0103 fie numi\u021bi blajini, de c\u0103tre cei cari au plecat, pentru c\u0103 blajin
\ntocmai \u00eensemneaz\u0103 bl\u00e2nd, suferitor, r\u0103bd\u0103tor. Cei pleca\u021bi din Dobrogea cu
\nvremea, din cauza diferitelor n\u0103v\u0103liri, s’au tot ridicat spre Nord si au ajuns
\np\u00e2n\u0103 in Maramure\u0219 unde au dus cu d\u00e2n\u0219ii \u0219i, amintirea despre fra\u021bii lor cei
\nblajini care au r\u0103mas la Mare.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Cuv\u00e2ntul blajin fiind slav, trebue s\u0103 admitem c\u0103 p\u0103r\u0103sirea
\nDobrogei, sau desp\u0103r\u021birea de Blajini s’a f\u0103cut in urma contactului cu slavii,
\nprin urmare cu mult mai t\u00e2rziu dec\u00e2t n\u0103v\u0103lirea Visigo\u021bilor. N\u0103v\u0103litorii deci au
\nputut mai probabil s\u0103 fie Bulgarii. Zicem Bulgarii, pentru c\u0103 spre a face o
\nparte a popula\u021biunii din Dobrogea s’o p\u0103r\u0103seasc\u0103, trebuia s\u0103 fie ni\u0219te
\nn\u0103v\u0103litori cari s\u0103 vie in Dobrogea, in dreapta Dun\u0103rii.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Noi zicem apoi c\u0103 tara Blajinilor este la Mare si nu peste Mare,
\nc\u0103ci v\u0103rsarea apelor bucovinene este dincoace de Mare. In decurgerea at\u00e2tor
\nveacuri imagina\u021biunea poporului neav\u00e2nd nici un punct de reaz\u0103m a putut prea
\nbine s\u0103 schimbe adev\u0103rul istoric. Si I-a schimbat chiar in de ajuns. De pild\u0103,
\nRom\u00e2nii din Boian si Com\u0103ne\u0219ti zic c\u0103 Blajinii tr\u00e4esc \u00eentr’o pustietate foarte
\nmare de pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii ; cei din Suceava, R\u0103d\u0103u\u021bi si Fundul Moldovei zic c\u0103 tr\u0103esc
\nin Ostroavele M\u0103rilor; cei din Ili\u0219e\u0219ti spun c\u0103 tr\u0103esc \u00eentr’o tara p\u0103g\u00e2neasc\u0103;
\ncei din Marginea zic c\u0103 ar fi undeva \u00eentr’o \u021bar\u0103 foarte dep\u0103rtat\u0103 dela r\u0103s\u0103rit,
\nni\u0219te \u00eenchisori in cari se \u00eenchid cre\u0219tinii pe via\u021b\u0103; cei din Mihalcea spun c\u0103
\nRohmanii sunt Rom\u00e2ni si tr\u0103esc foarte departe peste Mare, tocmai acolo de
\nunde-s Jidanii, la Ierusalim, dar mai \u00eencoace de ei.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Al\u021bi Rom\u00e2ni, tot din Mihalcea, spun c\u0103 Blajinii tr\u0103esc sub
\np\u0103m\u00e2nt, pe cealalt\u0103 lume, unde sunt ora\u0219e si sate ca \u0219i la noi ; iar cei din
\nB\u0103i\u0219e\u0219ti cred si spun c\u0103 tr\u0103esc in hotar cu Raiul si c\u0103, la ei e totdeauna
\ncald. Noi credem c\u0103 desc\u0103licarea Moldovii cu Rom\u00e2ni din Maramure\u0219 sub conducerea
\nlui Drago\u0219, nu e dec\u00e2t o re\u00eentoarcere de Rom\u00e2ni din Maramure\u0219 in Moldova, adic\u0103
\no revenire in patrie. Acest fel de re\u00eentoarceri in patrie sunt destul de
\ncunoscute in Istorie. Expedi\u021bia Argonau\u021bilor n’a fost dec\u00e2t re\u00eentoarcerea in
\nColhida. Ceea ce spune tradi\u021bia c\u0103 Blajinii tr\u0103esc \u00eentr’o tar\u0103 de p\u0103g\u00e2ni,
\ncorespunde de asemenea faptelor istorice. Aceasta \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 la desp\u0103r\u021birea
\nlor Rom\u00e2nii ca \u0219i Blajinii erau cre\u0219tini, iar cei ce au venit peste ei erau
\np\u0103g\u00e2ni, cum au fost de pild\u0103 Bulgarii c\u00e2nd au n\u0103v\u0103lit.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Noi \u0219tim c\u0103 la 1877 am luat Dobrogea dela Turci si ca mai
\n\u00eenainte de Turci ea a fost c\u00e2nd a Romanilor, c\u00e2nd independent\u0103, c\u00e2nd sub
\nst\u0103p\u00e2nirea imperiului Rom\u00e2no-Bulgar, c\u00e2nd sub a celui Bizantin ; iar la 680
\n\u0219tim c\u0103 a fost cucerit\u0103 de Bulgari. Cucerit\u0103, deci de Bulgari \u00eenainte de a fi
\ncre\u0219tini. Poporul \u00eens\u0103 nu le \u0219tie toate acestea, el tine \u00eenainte numai faptul
\nini\u021bial c\u0103 cei ce au venit peste Rom\u00e2ni, si sub st\u0103p\u00e2nirea c\u0103rora au r\u0103mas
\nBlajinii, erau p\u0103g\u00e2ni.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Noi sus\u021binem apoi c\u0103 Blajinii sunt Rom\u00e2ni, pentru ca altfel
\nRom\u00e2nii n’ar fi avut nici un interes ca s\u0103-i \u021bin\u0103 minte, ar fi uitat de d\u00e2n\u0219ii
\ncum au uitat de mul\u021bi al\u021bii. \u00cens\u0103 fiind Rom\u00e2ni, de acela\u0219i neam, negre\u0219it c\u0103
\ncei r\u0103ma\u0219i erau in \u00eenrudire de aproape cu cei ce au plecat. Cei r\u0103ma\u0219i vor fi
\nfost fra\u021bi, feciori; p\u0103rin\u021bi, rude ai celor ce au plecat, vor fi fost persoane
\niubite si scumpe, pe care \u00eentr’o vreme de restri\u0219te, la o cump\u0103n\u0103, la o nevoe
\nmare i-au p\u0103r\u0103sit dar pe care in urm\u0103 inima nu i-a l\u0103sat s\u0103-i poat\u0103 uita. Aceast\u0103
\ndragoste explic\u0103 si p\u0103strarea amintirii, si pedepsele ce s’au pus ca sanc\u021biune
\npentru p\u0103strarea obiceiurilor legate de aceste amintiri. Astfel, se zice c\u0103 e
\nfoarte mare p\u0103cat a nu serba Pastele Blajinilor.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Cine nu serbeaz\u0103 ori vorbe\u0219te ceva r\u0103u de aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare \u00eel tr\u0103sne\u0219te
\nD-zeu. Dac aceste credin\u021be se g\u0103sesc si la popula\u021bia slava care conlocuie\u0219te cu
\nRom\u00e2nii, e posibil c\u0103 slavii s’o fi \u00eemprumutat dela Rom\u00e2ni, si e posibil chiar
\nca \u00eempreun\u0103 cu Rom\u00e2nii s\u0103 fi emigrat in sus si parte din Slavii de pe l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re.
\nOri cum ar fi, \u00eens\u0103, Blajinii trebuie s\u0103 fie rom\u00e2ni, caci masivul etnic cel mai
\nmare la care se g\u0103se\u0219te aceast\u0103 tradi\u021biune este alc\u0103tuit din popula\u021bia rom\u00e2n\u0103
\ndin Basarabia, Moldova, Bucovina si Maramure\u0219.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Din faptul c\u0103 poporul \u0219tie c\u0103 Blajinii sunt pe l\u00e2ng\u0103 Mare, rezult\u0103
\nde asemenea c\u0103, \u00eentr\u2019o vreme au tr\u0103it \u00eempreun\u0103, si amintirea c\u0103 Blajinii sunt
\npe l\u00e2ng\u0103 Mare, e tocmai amintirea c\u0103 i-a l\u0103sat pe l\u00e2ng\u0103 Mare si deci c\u0103
\nBlajinii sunt Rom\u00e2ni ca si ei. P\u0103rerea noastr\u0103 e sprijinit\u0103 si de faptul c\u0103
\naceasta credin\u021b\u0103 nu se g\u0103se\u0219te la Rom\u00e2nii din partea de jos a Basarabiei si a
\nMoldovei, nici la cei din Muntenia, din Banat, din Ungaria si din partea sud-vestic\u0103
\na Transilvaniei. Aceasta tocmai dovede\u0219te c\u0103 Rom\u00e2nii pleca\u021bi din Dobrogea, tovar\u0103\u0219ii
\nsi rudele Blajinilor, s’au retras numai la Nord, iar p\u0103r\u021bile de sud erau
\ncutreierate si ocupate de n\u0103v\u0103litori. Din \u00eentrebuin\u021barea acestor numiri :
\nBlajini si Rohmani, rezult\u0103 \u00eenc\u0103, ceva : Numirea Blajini e \u00eentrebuin\u021bat\u0103 de
\nobiceiu de c\u0103tre Rom\u00e2ni, cum e si firesc : \u0219tiindu-i c\u0103 sunt rude de ai lor,
\nnu-i mai numesc si Rom\u00e2ni, ci le zic numai Blajini, ca si cum ar zice : ai
\nno\u0219tri, cei blajini; iar str\u0103inii \u00eei numesc Rohmani, Rocmani etc., adic\u0103 \u00eentrebuin\u021beaz\u0103
\ncuv\u00e2ntul Romani pronun\u021bat a\u0219a cum au putut s\u0103-l pronun\u021be ni\u0219te str\u0103ini. Deci chiar
\ncuvintele Blajini si Rohmanii arat\u0103 c\u0103 Blajinii sunt Rom\u00e2ni.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Acestea toate ne arat\u0103 pe de o parte leg\u0103turile noastre din
\nvechime cu Dobrogea, iar pe de alt\u0103 parte de ce important\u0103 este folklorul,
\nstudiul legendelor, obiceiurilor, credin\u021belor si al tuturor produc\u021biilor
\nintelectuale, estetice ale poporului, care poate s\u0103 dea istoriei un material pe
\ncare cercet\u0103rile arheologice n’au putut s\u0103-l procure.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Th. D. Speran\u021bia<\/o:p><\/span><\/p>\n

Noua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103 : Pentru politic\u0103, literatur\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i
\nart\u0103, 14 aprilie 1913<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/o:p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

 \u201eIn credin\u021bele poporului nostru se g\u0103sesc \u0219i ast\u0103zi urme de fapte istorice privitoare la Dobrogea. Si ce e curios \u0219i interesant in acela\u0219i timp e c\u0103 aceste amintiri le afl\u0103m in afar\u0103 de Dobrogea \u0219i chiar departe de ea, in Basarabia, Moldova, Bucovina, Transilvania de…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[22,34,45,46,49,51,57,76,77],"class_list":["post-1967","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-citate","tag-filosofie","tag-istorie","tag-iubire","tag-latina","tag-logica","tag-moarte","tag-razboi","tag-religie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1967","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1967"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1967\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":51246,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1967\/revisions\/51246"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}