{"id":1968,"date":"2021-02-01T10:03:00","date_gmt":"2021-02-01T08:03:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1968"},"modified":"2026-09-29T17:05:50","modified_gmt":"2026-09-29T14:05:50","slug":"un-mar-al-discordiei-intre-moldova-si","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2021\/02\/un-mar-al-discordiei-intre-moldova-si.html","title":{"rendered":"Un mar al discordiei intre Moldova si Muntenia."},"content":{"rendered":"

 Fragmentul pus in discu\u021bie este o concluzie pe care istoricul
\n\u0218erban Papacostea \u00eel aduce capitolului <\/span>„La
\n\u00eenceputurile statului moldovenesc. Considera\u021bii pe marginea unui izvor
\nnecunoscut”.<\/i><\/span><\/p>\n<\/p>\n

„Unificarea Moldovei
\nprin alipirea unui teritoriu care, \u00een parte cel pu\u021bin, fusese st\u0103p\u00e2nit de \u021aara
\nRom\u00e2neasc\u0103, a dat na\u0219tere unui \u00eend\u00e2rjit conflict teritorial, tipic medieval,
\n\u00eentre dou\u0103 \u021b\u0103ri legate prin comunitatea de origine. \u00cencadrat \u00een lupta puterilor
\npentru st\u0103p\u00e2nirea spa\u021biului carpato-dun\u0103rean \u0219i a gurilor Dun\u0103rii \u00eendeosebi,
\nacest conflict pentru \u00abmo\u0219tenirea t\u0103tar\u0103\u00bb a influen\u021bat profund \u0219i negativ
\nraporturile moldo-muntene p\u00e2n\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea.”<\/o:p><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

 <\/span>(\u0218erban Papacostea, „La \u00eenceputurile
\nstatului moldovenesc. Considera\u021bii pe marginea unui izvor necunoscut”,
\nreluat \u00een vol. Geneza statului \u00een evul mediu rom\u00e2nesc: Studii critice,
\nCluj-Napoca, Dacia, 1988, p. 112)<\/o:p><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Problema teritorialit\u0103\u021bii si a hotarelor celor dou\u0103
\nstate nou formate, in acea perioad\u0103, graviteaz\u0103 in jurul existentei \u2013efemere- a
\nunei alte forma\u021biuni politice rom\u00e2ne\u0219ti, independente, \u021aara de Jos. Intr-o
\nperioad\u0103 extrem de tulburat\u0103 de declinul puterii hanatului t\u0103tar, \u00eent\u0103ririi
\nputerii si influentei Poloniei si Lituaniei, ingerin\u021belor Ungariei, apari\u021biei amenin\u021b\u0103rii
\notomane, hotarele celor dou\u0103 \u021b\u0103ri romane sunt nestabilizate si disputate de
\nambele. Situa\u021bia pare cu at\u00e2t mai complicat\u0103 cu c\u00e2t alian\u021bele agreate de cele
\ndou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti difer\u0103. Politicile externe par a fi divergente si creeaz\u0103
\no stare de tensiune evident\u0103 intre ele. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n<\/p>\n

            In
\nproblema existentei T\u0103rii de Jos, condus\u0103 vremelnic de \u201eCostea voievod\u201d avem
\ndestule date istoriografice directe si indirecte (ex.: Pomelnicul de la
\nBistri\u021ba sau izvoarele arhivelor genoveze referitoare la activit\u0103\u021bile
\ndiplomatice pornite din ora\u0219ul Caffa) put\u00e2nd admite existen\u021ba, cel pu\u021bin intre
\nanii 1386 si 1392, a unui stat independent in sudul Moldovei. \u021aara de Jos si-a men\u021binut
\nnumele si identitate \u00eens\u0103 mult dup\u0103 \u00eenglobarea acesteia in Moldova sau,
\nvremelnic, in \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, cre\u00e2nd astfel o problem\u0103 disputat\u0103 de ambele
\n\u021b\u0103ri. C\u0103ci o \u021aar\u0103, o unitate administrativ teritorial\u0103, organizat\u0103 politic si
\neconomic independent\u0103 fat\u0103 de celelalte dou\u0103 \u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti, nu poate apar\u021bine apriori<\/i> unei dintre acestea. \u021aara de Jos
\nde altfel, al\u0103turi de zona Dobrogei, este situat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de maxim interes
\npentru toate statele nou formate, av\u00e2nd o via\u021b\u0103 economic\u0103 puternic\u0103,
\nproximitatea M\u0103rii Negre si a transportului naval, f\u0103c\u00e2nd-o dorit\u0103 nu numai de c\u0103tre
\ncele dou\u0103 tari rom\u00e2ne\u0219ti dar si de puterea mongol\u0103, de Bizan\u021b, Ungaria angevin\u0103,
\nPolonia, Genova, Vene\u021bia sau Imperiul Otoman. Importanta deosebit\u0103 a acestei \u021b\u0103ri
\nne poate da si \u00een\u021belesul problemelor pe care ea le-a creat celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti
\ncare \u00ee\u0219i arogau dreptul de a o \u00eengloba.  C\u0103ci
\ncine va controla \u021aara de Jos si Dobrogea, va controla un extrem de important
\ncanal al comer\u021bului interna\u021bional at\u00e2t in bazinul Marii Negre c\u00e2t si pe cursul Dun\u0103rii
\nde Jos. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            Preten\u021biile
\nMoldovei asupra T\u0103rii de Jos \u00eencep cu domnitorul Roman Musat, unificarea
\nrealizat\u0103 de predecesorul s\u0103u, Petru Musat, neincluz\u00e2nd-o in hotarele st\u0103p\u00e2nite
\nde acesta. Acest fapt este confirmat at\u00e2t de izvoarele istoriografice moldovene
\nc\u00e2t si de documentele soliilor genoveze din anul 1386. Domnitorul Roman Musat \u00eens\u0103
\no \u00eenglobeaz\u0103 (intre aceste dou\u0103 date: 1386 si 1392) put\u00e2ndu-se denumi in mod
\noficial \u201eVoevod moldovenesc si mo\u0219tenitor a toata \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 de la mun\u021bi p\u00e2n\u0103
\nla \u021b\u0103rmul m\u0103rii\u201d. Alipirea T\u0103rii de Jos (probabil intre 6.07.1391 si 30.03.1392
\nin conformitate cu izvoarele istoriografice cercetate) a creat \u00eens\u0103 o puternica
\nopozi\u021bie si frustrare din partea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Trebuie amintit c\u0103, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103,
\nse afla in fata primelor atacuri ale imperiului otoman care p\u0103trund in \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103
\nin urma cucerii tuturor statelor bulgare, atacuri urmate de campania lui
\nBaiazid si exilul voievodului muntean. Este foarte probabil totodat\u0103 ca aceasta
\nanexare s\u0103 fi stat si ea la baza ruperii coali\u021biei polono-moldavo-muntene
\n(1389-1391), prin violarea de c\u0103tre Moldova a \u00een\u021belegerilor cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103
\nin cadrul alian\u021bei. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            De
\naltfel, pentru Moldova, perioada era prielnic\u0103 alipirii, in special prin
\nincapacitatea \u021aarii Rom\u00e2ne\u0219ti de a duce r\u0103zboaie pe ambele flancuri. Putem
\npresupune c\u0103 domnitorul Mircea Voievod s-a sim\u021bit tr\u0103dat de mi\u0219carea f\u0103cut\u0103 de
\nRoman Musat cu presupusa acceptare a \u201ealia\u021bilor\u201d poloni. De altfel Mircea, dup\u0103
\nce rupe alian\u021ba cu polonezii si moldoveni, semneaz\u0103 o alian\u021b\u0103 cu Sigismund al
\nUngariei, alian\u021b\u0103 care \u00eel pozi\u021bioneaz\u0103 in tab\u0103ra ostil\u0103 Poloniei. Cele doua
\n\u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti se g\u0103sesc acum in alian\u021be antagonice, conflictul dintre ele st\u00e2nd
\ns\u0103 erup\u0103. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            Situa\u021bia
\nmilitar\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti nu ii permite \u00eens\u0103 lui Mircea s\u0103 ia m\u0103suri \u00eempotriva
\nac\u021biunilor Moldovei. Mai mult de at\u00e2t, e\u0219ecul \u00eenregistrat de aliatul \u021aarii Rom\u00e2ne\u0219ti,
\nUngaria, in campania \u00eempotriva Poloniei, Moldovei si T\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, condus\u0103 pentru
\npu\u021bin timp de Vlad Uzurpatorul, ii am\u00e2n\u0103 ac\u021biunile si r\u0103spunsul p\u00e2n\u0103 in anul
\n1399. \u00cenfr\u00e2ngerea de pe Worskla a lituanienilor, moldovenilor si alia\u021bilor lor,
\nsoldat\u0103 si cu dispari\u021bia domnului Moldovei, Stefan Musat, \u00eel face pe Mircea
\nvoievod s\u0103 ac\u021bioneze si s\u0103 \u00eel \u00eenl\u0103ture de la domnie pe voievodul Iuga, pun\u00e2ndu-l
\nin scaunul Moldovei pe Alexandru cel Bun. \u201eIn
\nanul 6907, luna aprilie 23, s-a ridicat domn in Tara Moldovei, Alexandru
\nvoievod, iar pe Iuga voievod l-a luat Mircea voievod\u201d<\/i>. Prin aceasta ingerin\u021b\u0103
\nin treburile interne ale Moldovei, Mircea nu numai c\u0103 \u00ee\u0219i pune un domnitor
\nloial dar, ca o m\u0103sur\u0103 t\u00e2rzie, preia \u021aara de Jos si zone largi ale Moldovei
\nsudice sub hotarele T\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Mircea, astfel, reduce \u021aara Moldovei pe
\npartea sudica p\u00e2n\u0103 aproape de Bac\u0103u si B\u00e2rlad, \u00eenglob\u00e2nd zona sudic\u0103 si
\ncostier\u0103 in propriul voievodat. Conven\u021bia semnat\u0103 de c\u0103tre Alexandru si Mircea
\nva produce efecte pentru un timp si se poate presupune c\u0103 ea a stat la baza
\ndeciziei lui Mircea de a-l \u00eensc\u0103una pe Alexandru. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            Nici m\u0103car
\naceasta situa\u021bie nu a durat, chiar in timpul vie\u021bii celor doi voievozi Moldova reanex\u00e2ndu-si
\nzona pierdut\u0103. Problema apartenen\u021bei \u021aarii de Jos la una dintre cele doua \u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti
\nse \u00eencearc\u0103 a fi rezolvata pe cale diplomatic\u0103, juridic\u0103 dar nu militar\u0103.
\nProblema avea s\u0103 d\u0103inuie si s\u0103 produc\u0103 grave efecte asupra evolu\u021biei rela\u021biilor
\ndintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            A\u0219a
\ncum am amintit mai sus, zona \u021a\u0103rii de Jos avea o mare important\u0103 economic\u0103 in
\ntot arealul M\u0103rii Negre. Cine conducea si de\u021binea aceast\u0103 zon\u0103 nu numai c\u0103 ob\u021binea
\nbeneficii materiale dar, poate chiar mai important, devenea interlocutorul
\nmarilor puteri din regiune. Interesele comerciale erau completate de interese
\nstrategice si militare, de interese de geopolitic\u0103 regional\u0103. In aceast\u0103 perioad\u0103
\nasist\u0103m la sl\u0103birea si dispari\u021bia puterii t\u0103tarilor in aceasta zona dar, nu \u00eenc\u0103
\nsi nu de tot. Amenin\u021b\u0103rile t\u0103tarilor r\u0103m\u00e2n reale si m\u0103suri trebuie luate, de
\nambele state rom\u00e2ne\u0219ti, pentru a le diminua puterea. Interesele genovezilor nu
\nsunt doar comerciale c\u00e2t si militare in zon\u0103, in \u00eencercarea de a-si proteja ora\u0219ele
\nproprii (Crimeea) dar, mai ales, in a-si extinde puterea si a acapara noi
\nteritorii, uneori in detrimentul fra\u021bilor lor, vene\u021bienii. At\u00e2t Lituania c\u00e2t si
\nPolonia simt amenin\u021barea cresc\u00e2nd\u0103 a turcilor care, prin cucerirea ultimelor
\nredute bulgare, se afl\u0103 la por\u021bile \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne\u0219ti. Doar acestea mai stau
\nintre puternicul imperiu otoman si ei. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            Pentru
\nMoldova \u00eens\u0103 miza era mult mai mare: \u00eens\u0103\u0219i existenta statului moldovean. In scurta
\nsa existent\u0103, Moldova nu reu\u0219ise \u00eenc\u0103 s\u0103 se autodefineasc\u0103 ca un singur stat,
\nde sine-st\u0103t\u0103tor. Moldova era agregat\u0103, formata, din c\u00e2teva tari, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd
\nindependente, si, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la Stefan cel Mare, neav\u00e2nd un sentiment de
\napartenent\u0103 la noua unitate statal\u0103. Acest fapt este confirmat, dup\u0103 moartea
\nlui Alexandru cel Bun, de \u00een\u021belegerile dintre mo\u0219tenitorii acestuia, Ilie si
\nStefan, prezentate regelui polon. Moldova se destr\u0103ma in dou\u0103 state si aceasta f\u0103r\u00e2mi\u021bare
\np\u0103rea natural\u0103. T\u00e2n\u0103rul stat moldovean avea nevoie s\u0103 \u00ee\u0219i men\u021bin\u0103 grani\u021bele
\npentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, s\u0103 \u00eenglobeze Tara de Jos pentru a-si c\u00e2\u0219tiga o
\npozi\u021bie notabil\u0103 si util\u0103 puterilor \u00eenconjur\u0103toare si s\u0103 stabileasc\u0103 un ritm
\naccelerat de centralizare a tuturor statelor \u00eenglobate in ea. Marea criza a
\nanarhiei boierilor din 1467 ne demonstreaz\u0103 acest lucru. Din fericire Stefan
\ncel Mare a reu\u0219it s\u0103 men\u021bin\u0103 unitatea teritorial\u0103 a Moldovei si, in cursul \u00eendelungatei
\nlui domnii, s\u0103 creeze statul moldovean unitar. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            Pentru
\n\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, ac\u021biunea Moldovei a fost o tr\u0103dare a \u00een\u021belegerilor avute. \u021aara
\nRom\u00e2neasc\u0103 are o pozi\u021bie mai vulnerabil\u0103 in context geo-militar al acelei vremi
\ndec\u00e2t cea a Moldovei. Amenin\u021b\u0103rile sunt mai puternice, mai r\u0103sp\u00e2ndite, alia\u021bii
\nmai \u00eendep\u0103rta\u021bi si posibilele ajutoare militare fiind la mare distant\u0103. Dar \u021aara
\nRom\u00e2neasc\u0103 simte pierderea si o simte ca o v\u0103duvire a ei de un teritoriu care,
\nchiar dac\u0103 nu ii apar\u021binea direct, putea deveni parte a ei. Ambele \u021b\u0103ri cuno\u0219teau
\nimportanta zonei in disput\u0103 si ambele tari doreau ca interesele lor s\u0103
\nprevaleze. Nu exista \u00eenc\u0103 o unitate ideologic\u0103 sau de na\u021biune la acel moment,
\nsentimentele unioniste ap\u0103r\u00e2nd mult mai t\u00e2rziu in istorie. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

            Efectele
\nacestei tensiuni dintre cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti vor r\u0103m\u00e2ne mult timp si vor
\ndetermina istoria ambelor p\u0103r\u021bi. Conflictele ulterioare (de genul distrugerii
\nde c\u0103tre moldoveni a Ora\u0219ului de Floci) aduc cu ele amintirea acestei zone contestate
\nsi dorite de ambele \u021b\u0103ri. Dintr-un punct de vedere am putea spune c\u0103 diferendele
\nmoldo-muntene nu au \u00eencetat nici p\u00e2n\u0103 in zilele noastre, tendin\u021bele separatiste
\nreap\u0103r\u00e2nd periodic. <\/o:p><\/span><\/span><\/p>\n

\n

            In
\naceea perioad\u0103 \u00eens\u0103 fiecare tar\u0103 a f\u0103cut ceea ce ea a considerat c\u0103 este mai
\nbine pentru ea. Perioada extrem de complicat\u0103 a f\u0103cut ca \u00eenceputurile ambelor
\nstate s\u0103 fie agitate, mereu puse in pericol, mereu sub amenin\u021b\u0103ri sau agresiuni
\nexterne, mereu la r\u0103sp\u00e2ntia imperiilor sau al n\u0103v\u0103lirilor. Marele deziderat urm\u0103rit
\nde ambele state era consolidarea statului unitar, centralizarea acestuia si
\ndefinirea statului in contextul geopolitic \u00eenconjur\u0103tor. \u021aara de Jos a fost \u00eens\u0103
\nprimul m\u0103r al discordiei.  <\/span><\/span><\/p>\n<\/p>\n

<\/i><\/p>\n

<\/a><\/i><\/div>\n



<\/span><\/i><\/p>\n

<\/i><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

 Fragmentul pus in discu\u021bie este o concluzie pe care istoricul \u0218erban Papacostea \u00eel aduce capitolului „La \u00eenceputurile statului moldovenesc. Considera\u021bii pe marginea unui izvor necunoscut”. „Unificarea Moldovei prin alipirea unui teritoriu care, \u00een parte cel pu\u021bin, fusese st\u0103p\u00e2nit de \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, a dat na\u0219tere unui…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[22,44,45,46,64,69,76],"class_list":["post-1968","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-citate","tag-idealism","tag-istorie","tag-iubire","tag-opinii","tag-patriotism","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1968"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1968\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50875,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1968\/revisions\/50875"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}