{"id":1969,"date":"2021-02-07T12:27:00","date_gmt":"2021-02-07T10:27:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1969"},"modified":"2026-09-29T17:05:50","modified_gmt":"2026-09-29T14:05:50","slug":"castrul-roman-de-la-hinova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2021\/02\/castrul-roman-de-la-hinova.html","title":{"rendered":"Castrul roman de la Hinova"},"content":{"rendered":"

 Descrierea seac\u0103 sun\u0103
\nastfel:<\/span><\/p>\n

\u201e
\nRO297 | Hinova | Hinova | Hinova Moesia Inferior
\nCastru legionar | Datare: 270 \u2013 400
\nSelectat: Da | Criterii:1, 2, 3
\nIntegritate<\/b>: Fort\/quadriburgium este
\ncercetat\u0103 integral\u0103 partea ce nu este suprapus\u0103 de alt\u0103 locuire.
\nAutenticitate:<\/b> Foarte bine p\u0103strat,
\nlucr\u0103ri minore de restaurare, grad de autenticitate ridicat.\u201d<\/span><\/i>
\nSau \u201e […] 26A0032| sat Hinova, comuna
\nHinova (l\u00e2ng\u0103 pichetul gr\u0103nicerilor) | Castrul romana de la Hinova; Epoca
\nromana t\u00e2rzie, sec III-V\u201d<\/i><\/o:p><\/span><\/p>\n

Pentru presa, Hinova este
\nlocul unde a fost descoperit un tezaur \u201efabulos\u201d<\/i>
\nde \u201eaproape cinci kilograme de aur\u201d<\/i>
\nformat din 9.639 piese. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Intre
\ntoate aceste date seci sau flamboaiante situl pare stingher, iar munca
\narheologului Mi\u0219u Davidescu (1930-2019) destinat\u0103 uit\u0103rii. Postarea de fat\u0103 are
\nca principal\u0103 surs\u0103 de informa\u021bie lucrarea \u201eCetatea
\nroman\u0103 Hinova\u201d \u2013 Mi\u0219u Davidescu<\/b>– Editura Sport Turism 1989 (foarte greu de
\ng\u0103sit chiar intre anticari).  <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/span><\/span><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

 <\/p>\n

                           <\/span>  <\/span>
\nA\u0219a cum reiese din harta prezentat\u0103 (\u201eFortifica\u021bii romane t\u00e2rzii pe malul st\u00e2ng
\nal Dun\u0103rii in zona Por\u021bilor de Fier\u201d), zona Hinova- Drobeta-Turnu Severin are o
\nmare concentra\u021bie de castre si vestigii romane, delimit\u00e2nd o zon\u0103 de un real
\ninteres pentru Imperiul Roman. Mica cetate de la Hinova face parte integrant\u0103
\ndin eforturile Imperiului de a consolida si men\u021bine sub control Dun\u0103rea si
\naccesul c\u0103tre Dacia Ripensis. Fortifica\u021biile din zona de limes Or\u0219ova- Desa ne
\ndau imaginea importantei acordate de administra\u021bia imperial\u0103 zonei acesteia.
\nZona a fost totodat\u0103 puternic influen\u021bat\u0103 de colonizarea roman\u0103, aceasta r\u0103m\u00e2n\u00e2nd
\nstabil\u0103 si dup\u0103 anul 275 d.Hr. Remanenta elementului roman sau, mai bine zis,
\ndaco-roman in zon\u0103 este incontestabil\u0103, iar st\u0103p\u00e2nirea roman\u0103 a zonei se \u00eentinde
\ndup\u0103 secolul V-lea si chiar in timpul \u00eemp\u0103ratului Iustinian. Chiar si numai din
\nacest punct de vedere, studierea cet\u0103\u021bii Hinova este de o \u00eensemn\u0103tate mare,
\ndovedind continuitatea elementului daco-roman in zona Daciei Dun\u0103rene. <\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n

Situl
\narheologic nu fost prima dat\u0103 cunoscut sau examinat in perioada 1976, an in
\ncare a fost f\u0103cut\u0103 o vast\u0103 investiga\u021bie arheologic\u0103 regional\u0103 aferent\u0103 construc\u021biei
\nhidrotehnice Por\u021bile de Fier I si II. Este necesar s\u0103 amintim primele referin\u021be
\nscrise, pe care le avem de la un colaborator al lui Grigore Tocilescu, Pamfil
\nPolonic, \u00eensemn\u0103ri urmate in anul 1924 de descoperirea unui topor de bronz cu bra\u021bele
\nin cruce de c\u0103tre Alexandru B\u0103rc\u0103cil\u0103, descoperirea din anul 1933 a unei cupe
\ncu picior masiv apar\u021bin\u00e2nd culturii Vinca I de c\u0103tre Ion Nestor sau periegez\u0103
\ndin anul 1934 a profesorului Dumitru Berciu care descoperea ceramic\u0103 neolitic\u0103
\nde tip Vinca-Turda\u0219. Urmeaz\u0103 o serie larg\u0103 de descoperiri \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, din
\ncele mai diverse, gravit\u00e2nd in jurul \u201eBrazdei lui Novac\u201d care duc la cercetarea
\nam\u0103nun\u021bit\u0103  <\/span>a sitului, in anul 1976. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Cercetarea
\nsitului debuteaz\u0103 prin descoperiri ale unor morminte de incinera\u021bie apar\u021bin\u00e2nd sf\u00e2r\u0219itului
\nepocii bronzului si a tezaurului \u201efaimos\u201d geto-dac\/trac. Concluzia arheologic\u0103
\neste evident\u0103: mica cetate roman\u0103 a fost construit\u0103 pe o necropol\u0103 plan\u0103 de incinera\u021bie  <\/span>din epoca bronzului si \u00eenceputul epocii
\nfierului. Locul este de altfel foarte bine pozi\u021bionat geo-strategic: el se afl\u0103
\nla poalele pintenului deluros al localit\u0103\u021bii si are o foarte bun\u0103 vizibilitate at\u00e2t
\nasupra cursului Dun\u0103rii cat si asupra Drobetei Turnu-Severin (in amonte), p\u00e2n\u0103
\nla Ostrovul Corbului (aval) unde exista un alt asemenea castru. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Cetatea
\neste de form\u0103 dreptunghiular\u0103 cu dimensiunile 45,85×39,80m. Zidul de ap\u0103rare
\nare grosimea variind intre 1,35 m si 1,5 m \u00eenglob\u00e2nd un num\u0103r de \u0219apte turnuri
\nde ap\u0103rare si av\u00e2nd o \u00een\u0103l\u021bime de cca 4-6 m. Turnurile de ap\u0103rare au form\u0103
\naproape p\u0103trat\u0103 fiind incastrate in construc\u021bia zidului de ap\u0103rare. Poarta de
\nacces in castru era, cel mai probabil, din lemn si avea o deschidere de 3,65m.
\nMaterialul utilizat in construc\u021bie este predominant piatr\u0103 de rau, rar ap\u0103r\u00e2nd
\nblocuri de calcar cioplite.  <\/span> <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Sistemul
\nde locuire al solda\u021bilor se \u00eentindea de-a lungul zidurilor de ap\u0103rare. Singura locuin\u021b\u0103
\nindividualizat\u0103 este apartamentul comandantului (conf. fibulei cu capete de
\nceap\u0103 descoperit\u0103 aici), care este in interiorul castrului (5m x3,45m). Examin\u00e2nd
\nresturile si num\u0103rul st\u00e2lpilor de sus\u021binere se estimeaz\u0103 un num\u0103r de 16 \u00eenc\u0103peri-locuin\u021be
\nale solda\u021bilor si ale personalului castrului. Locuin\u021bele deserveau at\u00e2t solda\u021bii,
\ncat si familiile acestora si avea o suprafa\u021b\u0103 util\u0103 de cca 37 metri p\u0103tra\u021bi.
\nFiecare locuin\u021b\u0103 avea una sau dou\u0103 vetre de foc. Este posibil ca unele din
\naceste camere s\u0103 fi func\u021bionat doar ca depozite de arme. Turnurile erau, de
\nasemenea, folosite ca locuin\u021be sau ca ateliere me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Curtea
\ninterioar\u0103 avea cca 1220 m2 (suprafa\u021b\u0103 total\u0103 a castrului este de 1825m2) si ad\u0103postea,
\nprobabil, in afara locuin\u021bei comandantului si un depozit de alimente, precum
\nsi  <\/span>ad\u0103posturi de animale.<\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Conform
\ndescoperirilor unor c\u0103r\u0103mizi, av\u00e2nd cartu\u0219e in form\u0103 tabula ansata,<\/i> putem afirma c\u0103 acest castru apar\u021binea Legiunii a
\nV-a Macedonica. Alte cartu\u0219e spun restul povestii: DARDIANA \u2013Da(ciae)
\nR(ipensis) DIANA (Zanes), DRVBETA. Este evident c\u0103 existenta unei cet\u0103\u021bi at\u00e2t
\nde mici se f\u0103cea prin contribu\u021bia castrelor importante vecine (Drobeta) . <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n

In
\ncadrul s\u0103p\u0103turilor arheologice au fost descoperite foarte multe obiecte ceramice
\nde foarte bun\u0103 calitate (sm\u0103ltuite aidoma celor de la Simian), oale-borcan,
\ncastroane glazurate si urcioare glazurate sau nu, amfore cu corp rotund sau alungit,
\nopai\u021be glazurate (din cele 60 descoperite, 52 sunt glazurate) si numeroase
\nfusaiole (65 de exemplare deja descoperite). Via\u021ba cet\u0103\u021bii este ar\u0103tat\u0103 si de
\ndescoperirea uneltelor de fier (coas\u0103, sap\u0103, cosor, t\u0103l\u0103ngi, cu\u021bite \u2013peste50
\nbuc-, verigi de z\u0103bal\u0103, harpoane si c\u00e2rlige de undit\u0103). Din armamentul prezent
\nau mai fost descoperite doar v\u00e2rfuri de suli\u021b\u0103, de lance si de s\u0103geat\u0103 precum
\nsi cu\u021bite, proiectile de pra\u0219tie si un umbo de scut. Descoperirile \u00eens\u0103 nu se m\u0103rginesc
\naici, monedele diferite, obiectele cultice si chiar artistice complet\u00e2nd
\naceasta comoar\u0103 arheologic\u0103 a epocii romane t\u00e2rzii. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Importan\u021ba
\nacestui sit arheologic, a\u0219a cum am afirmat in prolog, nu st\u0103 in \u201esenza\u021bionala\u201d
\ncomoar\u0103 de aur (care merit\u0103 o aten\u021bie sporit\u0103, dar in alt context), ci faptului
\nc\u0103, in acest caz, avem foarte multe elemente care pot recrea imaginea unui
\ncastru roman mediu, a vie\u021bii solda\u021bilor si comunit\u0103\u021bii castrului, precum si a
\nremanentei prezentei daco-romane in pozi\u021biile defensive ale imperiului, mult dup\u0103
\nretragerea aurelian\u0103. <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

 Descrierea seac\u0103 sun\u0103 astfel: \u201e RO297 | Hinova | Hinova | Hinova Moesia Inferior Castru legionar | Datare: 270 \u2013 400 Selectat: Da | Criterii:1, 2, 3 Integritate: Fort\/quadriburgium este cercetat\u0103 integral\u0103 partea ce nu este suprapus\u0103 de alt\u0103 locuire. Autenticitate: Foarte bine p\u0103strat, lucr\u0103ri…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[22,44,45,46,51,64,69,76],"class_list":["post-1969","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-citate","tag-idealism","tag-istorie","tag-iubire","tag-logica","tag-opinii","tag-patriotism","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1969","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1969"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1969\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50876,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1969\/revisions\/50876"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1969"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1969"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1969"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}