{"id":1971,"date":"2021-02-13T17:18:00","date_gmt":"2021-02-13T15:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1971"},"modified":"2026-09-29T17:05:50","modified_gmt":"2026-09-29T14:05:50","slug":"superioritatea-meseriei-de-scrib-in","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2021\/02\/superioritatea-meseriei-de-scrib-in.html","title":{"rendered":"Superioritatea meseriei de scrib \u00een Egiptul antic"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/i><\/b>Superioritatea meseriei de scrib \u00een Egiptul antic<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

 de Madalin Matica<\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n



<\/o:p><\/span><\/p>\n


<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span> <\/span>           <\/span>Din
\nfericire, avem in zilele noastre destule izvoare pentru a ne face o idee ,apropiat\u0103
\nde realitatea acelor zile, asupra importantei meseriei de scrib in perioada
\nEgiptului antic.<\/span><\/p>\n

            <\/span>Nu voi insista asupra
\nevidentelor (se estimeaz\u0103 c\u0103 doar 1% din popula\u021bia Egiptului era alfabetizat\u0103),
\nci asupra impactului acestei importante a scribului asupra istoriei Egiptului. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Cele mai clare informa\u021bii
\npot si g\u0103site in papirusurile Lansing si Sallier III, ambele fiind reg\u0103site in
\ncadrul British Museum. De altfel \u00eemi pare foarte bine analizat papirusul
\nSallier dar, din varii motive, posibile incertitudini, mai pu\u021bine analize sunt
\nrealizate pe marginea papirusului Lansing. As dori s\u0103 \u00eemi abat aten\u021bia cu
\nprec\u0103dere asupra acestuia. O poarte din acest document va fi citat mai jos spre
\nsus\u021binerea argumentelor ulterioare:<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span>Papirusul Lansing<\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span> <\/span>[<\/span>\u00cenceputul
\ninstruc\u021biunii de scrisoare scris\u0103 de c\u0103tre scribul regal \u0219i supraveghetorul \u0219ef
\nal vitelor din Amen- Re, Regele zeilor, Nebmare-nakht<\/i>]<\/span><\/p>\n


\nPentru ucenicul s\u0103u, scribul Wenemdiamun.<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span>Lauda Profesiei Scribului<\/span><\/b><\/p>\n

[Scribul regal] \u0219i supraveghetorul
\n\u0219ef al vitelor lui Amen- [Re, Regele zeilor. Nebmare-nakht vorbe\u0219te cu scrib
\nWenemdiamun]. [Aproprie-te de
\naceasta] nobil\u0103 profesie … O vei g\u0103si util\u0103 … Vei fi avansat de
\nsuperiorii t\u0103i. Vei fi trimis \u00een misiuni … Iube\u0219te scrisul, evit\u0103 dansul
\n; atunci vei deveni demn de a fi oficial. Nu t\u00e2nji dup\u0103 p\u0103durea de
\nmla\u0219tin\u0103. \u00centoarce\u021bi spatele arunc\u0103rii cu pietre \u0219i alergatului. Ziua
\nscrie cu degetele tale; recit\u0103 noaptea. \u00cemprieteni\u021bi-v\u0103 cu sulul, cu
\npaleta. Sunt mult mai pl\u0103cute dec\u00e2t vinul. Scriind pentru cel care cite\u0219te
\neste mai bine dec\u00e2t toate celelalte profesii. \u00cei place mai mult dec\u00e2t
\np\u00e2inea \u0219i berea, mai mult dec\u00e2t \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u0219i unguent. Merit\u0103 mai mult
\ndec\u00e2t o mo\u0219tenire \u00een Egipt, dec\u00e2t un morm\u00e2nt din vest.<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

 <\/i><\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/i><\/span><\/div>\n


<\/i><\/span><\/p>\n

Sfaturi pentru elevul nedorit<\/o:p><\/i><\/span><\/b><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rule, c\u00e2t de \u00eeng\u00e2mfat e\u0219ti! Nu ascul\u021bi c\u00e2nd vorbesc. Inima ta
\neste mai dens\u0103 dec\u00e2t un mare obelisc, [cu
\no<\/span>]<\/span> <\/span>\u00een\u0103l\u021bime de o sut\u0103 de co\u021bi, grosime de zece co\u021bi. C\u00e2nd este terminat
\n\u0219i gata de \u00eenc\u0103rcare, multe echipe de lucru \u00eel deseneaz\u0103. Aceasta aude
\ncuvintele oamenilor; este \u00eenc\u0103rcat pe o barj\u0103. Plec\u00e2nd de la Yebu
\neste transportat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajunge s\u0103 se odihneasc\u0103 <\/span>loc \u00een Teba.<\/span><\/i><\/p>\n

 <\/o:p><\/span>Deci, de asemenea, o vac\u0103 este cump\u0103rat\u0103 anul acesta \u0219i ar\u0103 anul
\nurm\u0103tor. \u00cenva\u021b\u0103 s\u0103-l asculte pe p\u0103stor; doar \u00eei lipsesc
\ncuvintele. Cai adu\u0219i de pe c\u00e2mp, \u00ee\u0219i uit\u0103 m\u0103micile. \u00cen jug, ei urc\u0103
\n\u0219i coboar\u0103 \u00een to\u021bi ai lui misiunea maiest\u0103\u021bii. Devin ca cei care sunt in
\njurul lui, care stau \u00een grajd. Ei fac tot din cauza fricii de b\u0103taie.<\/span><\/i><\/p>\n

 <\/o:p><\/span>Dar, de\u0219i te bat cu toate felurile de bete, tu nu ascul\u021bi. Dac\u0103 a\u0219 \u0219ti
\nun alt mod de a o face, a\u0219 face-o pentru tine, ca s\u0103 po\u021bi asculta. E\u0219ti o
\npersoan\u0103 apt\u0103 pentru scris, prin care nu ai cunoscut \u00eenc\u0103 o femeie. Inima ta
\ndiscerne. Degetele tale sunt pricepute, gura ta este potrivit\u0103 pentru a
\nrecita.<\/span><\/i><\/p>\n

 <\/o:p><\/span>Scrisul este mai pl\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 te bucuri de un co\u0219 cu … \u0219i
\nfasole; mai pl\u0103cut dec\u00e2t na\u0219terea unei mame, c\u00e2nd inima ei nu cunoa\u0219te
\ndezgust. Este constant\u0103 \u00een \u00eengrijirea fiului ei; s\u00e2nul ei este \u00een
\ngura lui \u00een fiecare zi. Fericit\u0103 este inima celui care scrie; este t\u00e2n\u0103r
\n\u00een fiecare zi.<\/span><\/i><\/p>\n

 <\/i><\/o:p><\/span><\/p>\n

Toate ocupa\u021biile sunt rele, cu excep\u021bia
\ncelei a scribului<\/o:p><\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Uita-te  <\/span>cu ochii tai. Ocupa\u021biile
\nsunt \u00een fa\u021ba ta.<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Ziua sp\u0103l\u0103torului cre\u0219te, scade. Toate membrele lui sunt slabe, [din
\ncauza] albirii hainele vecinilor \u00een fiecare zi, de la sp\u0103larea lenjeriei lor.

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

F\u0103c\u0103torul de oale este \u00eembibat cu p\u0103m\u00e2nt, ca unul a c\u0103rui rude au
\nmurit. M\u00e2inile, picioarele lui sunt pline de lut, el este ca unul care
\ntr\u0103ie\u0219te \u00een mla\u0219tin\u0103.

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Cizmarul amestec\u0103 in cuve. Mirosul lui este p\u0103trunz\u0103tor. M\u00e2inile
\nlui sunt ro\u0219ii de roiba, ca unul care este murdar cu s\u00e2nge. Se uit\u0103 \u00een
\nspatele lui dup\u0103 zmeu, ca unul a c\u0103rui carne este descoperit\u0103.<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Paznicul preg\u0103te\u0219te ghirlande \u0219i lustruie\u0219te vase. El petrece o noapte
\nde trud\u0103 la fel ca unul pe care Soarele str\u0103luce\u0219te.

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Negustorii c\u0103l\u0103toresc \u00een aval \u0219i \u00een amonte. Sunt c\u00e2t se poate de
\nocupa\u021bi, transport\u00e2nd m\u0103rfuri dintr-un ora\u0219 \u00een alt [ora\u0219]. \u00cei
\naprovizioneaz\u0103 pe cel care dore\u0219te. Dar vame\u0219ii scot aurul, cel mai
\npre\u021bios dintre metale.

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Echipajele navelor din fiecare cas\u0103 (de comer\u021b), \u00ee\u0219i primesc
\n\u00eenc\u0103rc\u0103turile. Pleac\u0103 din Egipt spre Siria, iar zeul fiec\u0103rui om este cu
\nel. (Dar) nici unul dintre ei nu spune: \u201eVom vedea din nou Egiptul!\u201d

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

T\u00e2mplarul care se afl\u0103 \u00een \u0219antierul naval transport\u0103 cherestea \u0219i o
\nstivuie\u0219te. Dac\u0103 d\u0103 azi rezultatul de ieri, vai de membrele lui! Constructorul
\nde nave  <\/span>st\u0103 \u00een spatele lui pentru a-i
\nspune lucruri rele.

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Lucr\u0103torul care este \u00een c\u00e2mp, a sa este cea mai grea dintre toate
\nslujbele. El \u00ee\u0219i petrece ziua \u00eenc\u0103rcat cu uneltele sale, legat de cutia sa
\nde instrumente. C\u00e2nd se \u00eentoarce acas\u0103 noaptea, este \u00eenc\u0103rcat cu cutia de
\nscule \u0219i cu lemnele, cu cana sa, \u0219i pietrele lui albe.

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Scribul, el singur, \u00eenregistreaz\u0103 rezultatul tuturor. Ia aminte la
\nasta!

\n

\n<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Nenorocirile \u021b\u0103ranului<\/o:p><\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Permite\u021bi-mi s\u0103 v\u0103 explic \u0219i situa\u021bia \u021b\u0103ranului, acea alt\u0103 ocupa\u021bie
\ndur\u0103. [Vine] inunda\u021bia<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

\u0219i \u00eel \u00eembib\u0103 … \u00ee\u0219i \u00eengrije\u0219te uneltele. Ziua \u00ee\u0219i taie uneltele
\nagricole; noaptea \u00eemplete\u0219te funii. Chiar orele pr\u00e2nzului le petrece in
\nmunca agricol\u0103. Se echipeaz\u0103 pentru a merge pe teren de parc\u0103 ar fi un
\nr\u0103zboinic. C\u00e2mpul uscat se afl\u0103 \u00een fa\u021ba lui; iese s\u0103-\u0219i ia carul cu
\nboi. C\u00e2nd a fost p\u0103stor mai multe zile, \u00ee\u0219i aduna carul sau \u0219i revine cu
\nea. El ii face un loc pe teren. Vine zorii, se duce s\u0103 \u00eenceap\u0103 (?) \u0219i
\nnu o g\u0103se\u0219te la locul ei. \u00ce\u0219i petrece trei zile c\u0103ut\u00e2nd; o g\u0103se\u0219te \u00een
\nmla\u0219tin\u0103. Nu g\u0103se\u0219te piei lor; \u0219acalii i-au mestecat. Iese,
\n\u00eembr\u0103c\u0103mintea \u00een m\u00e2n\u0103, s\u0103 cear\u0103 pentru el un car cu boi.<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n


\nC\u00e2nd ajunge la c\u00e2mpul s\u0103u, \u00eel g\u0103se\u0219te rupt. \u00ce\u0219i petrece timpul cultiv\u00e2nd,
\niar \u0219arpele \u00eel urm\u0103re\u0219te. Aceasta termin\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba pe m\u0103sur\u0103 ce este
\naruncat\u0103 la p\u0103m\u00e2nt. Nu vede o lam\u0103 verde. Face trei ar\u0103turi cu cereale
\n\u00eemprumutate. So\u021bia sa a cobor\u00e2t la negustori \u0219i nu a g\u0103sit nimic pentru
\ntroc. Acum scribul ajunge la  <\/span>\u021b\u0103rm
\nca sa \u00eenregistreze recolta. \u00censo\u021bitorii sunt \u00een spatele lui cu
\ntoiaguri, nubienii cu b\u00e2te. Unul \u00eei spune (lui): – D\u0103 cereale. – Nu
\nexist\u0103. Este b\u0103tut s\u0103lbatic. Este legat, aruncat \u00een canal, scufundat
\ncu capul \u00een jos. So\u021bia lui este legat\u0103 \u00een prezen\u021ba sa. Copiii lui sunt \u00een
\nlan\u021buri. Vecinii lui \u00eei abandoneaz\u0103 \u0219i fug. Totul s-a terminat! Nu
\nexist\u0103 cereale.<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

 <\/i><\/o:p><\/span>Dac\u0103 ai minte, fii scrib. Dac\u0103 ai aflat despre \u021b\u0103ran, nu vei putea fi
\nunul. Ia aminte la asta! …<\/i><\/p>\n

 <\/i><\/o:p><\/span>Scribul nu sufer\u0103 ca soldatul […]<\/i><\/p>\n

[…] Fii scrib \u0219i fere\u0219te-te de armata! Cheam\u0103 \u0219i fiecare va spune:
\n\u201eIat\u0103-m\u0103\u201d. E\u0219ti ferit de chinuri.<\/o:p><\/i><\/span><\/p>\n

Fiecare om caut\u0103 s\u0103 se ridice. Ia aminte la asta!\u201d<\/i><\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n


 <\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

Rolul scribului apare aici ca fiind asem\u0103n\u0103tor at\u00e2t intelectualului modern,
\ndar si al func\u021bionarului public modern, cu avantajele, inegalit\u0103\u021bile si unele
\nabateri de la o egalitate social\u0103, concept necunoscut in aceea perioada dar la
\ncare ne putem raporta ast\u0103zi. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Scribul are roluri
\ndiverse, acoperind aproape \u00eentregul spectru al activit\u0103\u021bii guvernamentale
\nmoderne. Scribii men\u021bin regatul unit
\nprin comunic\u0103rile<\/b> pe care le fac prin re\u021beaua proprie administra\u021biei
\nfaraonului, subordonat\u0103 evident acestuia. Func\u021bioneaz\u0103 deci ca un liant al societ\u0103\u021bii
\nsi, av\u00e2nd puterea de a scrie si \u00een\u021belege dorin\u021ba faraonului, devin umbra
\nputerii acestuia. Scribul pun\u00e2nd in scris voin\u021ba zeului-faraon, c\u0103p\u0103tat\u0103 prin
\nextensie (o \u201econtaminare\u201d) o important\u0103 mare in fata restului societ\u0103\u021bii.
\nProximitatea faraonului \u00eel ridic\u0103, in multe cazuri, deasupra liderilor
\nmilitari, in anumite cazuri chiar deasupra celor religio\u0219i pe care ii
\nsubstituie in anumite cazuri. Scribii sunt organiza\u021bi pe niveluri ierarhice
\n\u00eentr-o structur\u0103 piramidal\u0103 extrem de complex\u0103, iar competenta de scrib devine
\ncerin\u021ba unor activit\u0103\u021bi care se bucur\u0103 de un anumit prestigiu. Acum, pentru a
\ndeveni func\u021bionar sau preot, cunoa\u0219terea scrierii era absolut necesar\u0103.<\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Scribul este istoricul<\/b> Regatului. Ceea ce, in
\nperspectiva si credin\u021bele asupra mor\u021bii si preasl\u0103virii faraonului in fata genera\u021biilor
\nurm\u0103toare, are o important\u0103 mult mai mare dec\u00e2t in alte p\u0103r\u021bi ale lumii antice
\nsau ulterior in istoria omenirii. Dorin\u021ba de a fi p\u0103strat in memoria colectiv\u0103
\n(imaginarul) a faraonului si credin\u021ba in via\u021ba de dup\u0103 moarte a\u0219a cum este
\nasumat\u0103 de civiliza\u021bia egiptean\u0103 d\u0103 aceasta exacerbat\u0103 putere
\nscribului-istoric.  <\/span>Scribul scrie, descrie
\nsi, in multe cazuri, modific\u0103 istoria scris\u0103. El este cel care, la cererea preo\u021bimii
\nsi a faraonilor, \u0219terg din istorie domnii importante. Cine controleaz\u0103 scrierea
\nistoriei are o putere mare si asupra vie\u021bii ulterioare a sufletului faraonului.
\n<\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Scribul este colectorul de taxe<\/b>. Si Regatul
\nEgiptean, ca si restul statelor antice, medievale sau moderne, exist\u0103 si
\nprosper\u0103 prin colectarea de taxe. Fiind cei care pot scrie, pot comunica si pot
\navea acces la arhive, scribii devin motorul de finan\u021bare al Regatului. Scribii
\naveau astfel puterea de a nota, de a modifica si de a abuza de aceast\u0103
\ncalitate, meteahn\u0103 care se p\u0103streaz\u0103 si in zilele moderne. Dac\u0103 in perioadele
\nulterioare existau m\u0103suri de verificare, scrisul si cititul fiind mai
\naccesibile, in Egiptul Antic scribii par a fi unicii de\u021bin\u0103tori de putere. Singurii
\ncare le-ar fi putut afecta puterea fiind nobilimea si preo\u021bimea, si ele fiind
\nliterate. Scribii egipteni apar \u00een mod regulat \u00een frescele mortuare ce
\nzugr\u0103veau activit\u0103\u021bile de zi cu zi: \u00eenregistrarea recens\u0103m\u00e2ntului bienal al
\nbovinelor, m\u0103surarea c\u00e2mpurilor \u00een scopuri de impozitare, verificarea
\nlivr\u0103rilor de cereale recoltate, c\u00e2nt\u0103rirea metalelor pre\u021bioase. Vechii
\negipteni au acordat o semnifica\u021bie imens\u0103 cuv\u00e2ntului scris. Ei credeau c\u0103
\nangajarea vorbirii \u00een scris a f\u0103cut cuvintele reale \u0219i adev\u0103rate, o credin\u021b\u0103
\n\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de to\u021bi egiptenii, alfabetiza\u021bi sau nu. Cei care nu pot citi
\nsinguri au angajat scribi  <\/span>pentru a
\n\u00eentocmi contracte, scrisori, inventare \u0219i testamente. Scribii au fost meni\u021bi
\nastfel s\u0103 fac\u0103 acordurile \u0219i inten\u021biile permanente \u0219i obligatorii. C\u00e2nd scribul
\n\u0219i-a recitit lucrarea, clientul s\u0103u a avut \u00eencredere \u00een el s\u0103 recite sincer
\ncuvintele pe care le scrisese, av\u00e2nd \u00eencredere c\u0103 nu va abuza de chemarea sa. <\/o:p><\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Scribul este <\/span>privilegiat<\/b>. Nu oricine putea deveni
\nscrib. Nu u\u0219or puteai deveni scrib (este estimat\u0103 o perioad\u0103 de preg\u0103tire de
\n5-6, pan\u0103 la 12 ani). Nu exista o mare competi\u021bie si deci o siguran\u021b\u0103 personala
\nin a fi scrib. Scribul nu avea nevoie de legi ( ale \u201efunc\u021bionarului public\u201d)
\nsau de agen\u021bii ( \u201eAgen\u021bia Na\u021bional\u0103 a Func\u021bionarilor Publici\u2019) care s\u0103 le
\nprezerve privilegiile, ele fiindu-le ap\u0103rate prin greutatea de a deveni scrib
\nsau imposibilitatea majorit\u0103\u021bii la a accede la aceste posturi.<\/span><\/p>\n

Buc\u0103\u021bi de scrieri hieratice antice, \u00een mare parte scrise de scribi studen\u021bi
\npe fulgi de calcar numi\u021bi ostraca, sugereaz\u0103 c\u0103, oric\u00e2t de umil\u0103 ar fi
\noriginile sale, un egiptean educat ar putea realiza aproape orice. Horemheb
\n(d.1292 \u00ee.Hr.) este un bun exemplu. N\u0103scut din p\u0103rin\u021bi de rang mediu,
\npreg\u0103tirea sa de scrib l-a dus la o carier\u0103 \u00een armat\u0103. In timpul domniei lui
\nAhenaton (1353-1336 \u00ee.Hr.), Horemheb s-a ridicat prin r\u00e2ndurile militare \u0219i, in
\ntimpul conducerii lui Tutankhamon (1332-1323 \u00ee.Hr.), a fost comandantul \u0219ef al
\nfor\u021belor egiptene. \u00cen calitate de consilier apropiat al t\u00e2n\u0103rului faraon,
\nHoremheb a fost numit \u201eadjunct al regelui \u00een cele dou\u0103 \u021b\u0103ri\u201d \u0219i s-ar fi putut
\na\u0219tepta s\u0103 mo\u0219teneasc\u0103 tronul \u200b\u200bdac\u0103 regele ar muri f\u0103r\u0103 copii. A trebuit s\u0103
\na\u0219tepte c\u00e2\u021biva ani, dar \u00een cele din urm\u0103 Horemheb a atins apogeul carierei sale
\ndevenind ultimul rege al dinastiei a 18-a, pun\u00e2ndu-\u0219i amprenta prin instituirea
\nunor reforme dramatice \u00een organizarea armatei, a sistemului judiciar \u0219i a
\nadministra\u021biei \u00een general. Succesul durabil al acestor schimb\u0103ri s-a datorat
\nmult educa\u021biei sale ca scrib. Scribii stagiari au fost determina\u021bi s\u0103 cread\u0103
\nc\u0103, dac\u0103 se \u021bineau de lec\u021bii \u0219i respectau instruc\u021biunile tutorilor, cariera lor
\nputea fi fulminant\u0103.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Scribul are un rol important dar si o munc\u0103 u\u0219oar\u0103<\/b>. Aceasta afirma\u021bie este sus\u021binut\u0103 de papirusul Lansing (
\nmotivul cit\u0103rii acestuia mai sus). Dac\u0103 putem privi\/ citi acest papirus
\ndintr-un punct de vedere admirativ vis-a-vis de rolul acestuia, el poate fi
\ncitit si din punctul de vedere al unei nedisimulate arogante ale acestei caste.
\nNici via\u021ba militar\u0103, nici a micului me\u0219te\u0219ugar, nici a agricultorului sau
\ncizmarului nu este pre\u021buit\u0103. Este dis-pre\u021buit\u0103<\/b>
\nin compara\u021bia f\u0103cut\u0103 cu avantajele vie\u021bii scribului. Lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire
\ndin aceste texte (nu numai in papirului Lansing) o empatie cu restul claselor
\nsociale dar si o lips\u0103 de valorizare a acestor clase f\u0103r\u0103 a c\u0103ror existent\u0103 si
\nmunc\u0103, Regatul ar fi \u00eencetat a mai exista. Si aici putem trasa o paralel\u0103
\ndureroas\u0103 intre scribul antic si func\u021bionarul public modern, ambii manifest\u00e2nd aceea\u0219i
\natitudine de superioritate sus\u021binut\u0103 doar printr-o putere formal\u0103 si generat\u0103
\nde func\u021bionarea unui sistem autocrat ( denaturat-democrat). <\/o:p><\/span><\/p>\n

Dar educa\u021bia nu era la \u00eendem\u00e2na tuturor. A\u0219ez\u0103mintele guvernamentale \u0219i
\ntemplele majore au sprijinit \u0219colile, unde b\u0103ie\u021bii \u00eencep preg\u0103tirea la \u0219ase sau
\n\u0219apte ani, uneori mai devreme. La aceste internate, cunoscute sub numele de
\n\u201egrajduri\u201d, servitorii de familie sau de gospod\u0103rie livrau zilnic ra\u021bii de
\nm\u00e2ncare \u0219i b\u0103utur\u0103 studen\u021bilor timp de c\u00e2\u021biva ani, timp \u00een care studentul nu
\ncontribuia la venitul familiei. B\u0103ie\u021bii din familiile mai s\u0103race nu puteau
\nspera s\u0103 fie educa\u021bi dec\u00e2t cu sprijinul unei rude sau patron mai \u00eenst\u0103ri\u021bi sau
\nprin ucenicie c\u0103tre un scrib mai \u00een v\u00e2rst\u0103, poate func\u021bionarul local sau
\nagentul funciar, care le-ar \u00eenv\u0103\u021ba elementele de baz\u0103 ale me\u0219te\u0219ugului
\nscribului. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Textul cunoscut sub numele de Satira
\nmeseriilor<\/i> dateaz\u0103 din Regatul Mijlociu, Epoca de Aur a literaturii
\negiptene, \u00eentre 2025 \u0219i 1700 \u00ee.Hr. El apar\u021bine unui gen cunoscut sub numele de
\n\u201eTexte de \u00een\u021belepciune\u201d, presupuse colec\u021bii de experien\u021be ale oamenilor
\n\u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i influen\u021bi care trebuie \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite cu genera\u021biile urm\u0103toare ca
\nsfaturi privind comportamentul, deportarea \u0219i avansarea \u00een carier\u0103. \u00cen epoca
\nRamesside (1300-1075 \u00ee.Hr.), Satira meseriei era unul dintre textele cele mai
\nfrecvent copiate de c\u0103rturarii studen\u021bi. Compar\u0103 munca unui scrib cu cea a
\naltor meserii sau me\u0219te\u0219uguri, \u00een \u00eencercarea de a convinge elevul c\u0103 educa\u021bia \u00eel
\nva face mai bun dec\u00e2t oricine altcineva. Introducerea, presupus\u0103 a fi scris\u0103 de
\nun tat\u0103 pentru fiul s\u0103u, cite\u0219te:<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n


<\/span><\/p>\n

Am v\u0103zut multe b\u0103t\u0103i – pune-\u021bi inima pe
\nc\u0103r\u021bi! I-am urm\u0103rit pe cei recruta\u021bi pentru munc\u0103 – nu este nimic mai bun dec\u00e2t
\nc\u0103r\u021bile! [A fi scrib] este cea mai mare dintre toate chem\u0103rile, nu exist\u0103 nici
\nuna ca aceasta \u00een toat\u0103 \u021bara.<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

C\u00e2teva texte didactice \u00eenal\u021b\u0103 beneficiile educa\u021biei cu profesia de
\nmagistrat promovat\u0103 ca realizare final\u0103.<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

Scribul dirijeaz\u0103 munca oamenilor. Pentru
\nel nu exist\u0103 taxe pentru c\u0103 \u00ee\u0219i pl\u0103te\u0219te tributul \u00een scris … Pune\u021bi scrisul
\n\u00een inima voastr\u0103 pentru a v\u0103 putea proteja de orice fel de munc\u0103 grea \u0219i deveni
\nun magistrat respectat.<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

Scribul student a fost \u00eendemnat \u00een mod constant s\u0103 fie studios:<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

Nu r\u0103m\u00e2ne\u021bi inactiv sau nu v\u0103 pierde\u021bi
\ntimpul. Nu te l\u0103sa pl\u0103cut, asta va fi ruina ta. Scrie cu m\u00e2na, cite\u0219te cu gura
\n\u0219i caut\u0103 sfaturi de la cei mai buni. Un scrib priceput \u00een chemarea sa, un
\nmaestru al educa\u021biei, este foarte norocos. Persevereaz\u0103 … nu petrece niciun moment
\n\u00een tr\u00e2nd\u0103vie sau vei fi zdrobit. Urechea unui b\u0103iat este pe spate; aude doar
\nc\u00e2nd este b\u0103tut. Lua\u021bi aceste cuvinte \u00een inim\u0103 pentru binele vostru.<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

Insigna comer\u021bului era scribul cu paleta sa, de obicei un dreptunghi \u00eengust
\nde lemn cu dou\u0103 sau mai multe ad\u00e2ncituri pentru cerneal\u0103 \u0219i o fant\u0103 pentru
\n\u021binerea pixurilor. Paleta, \u00eempreun\u0103 cu un recipient tubular pentru tulpini de
\nstuf utilizate ca pixuri \u0219i o pung\u0103 cu \u0219nur care con\u021bine alte accesorii ale
\nscribului, au format semnul hieroglific pentru un scrib \u0219i activit\u0103\u021bile sale. O
\nrug\u0103ciune invoca\u021bional\u0103 c\u0103tre Thot, zeitatea patron\u0103 a scribilor \u0219i
\ninventatorul scrisului, a fost folosit\u0103 ca instruc\u021biune pentru studen\u021bii
\nc\u0103rturari:<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

Vino la mine, Thot, oh nobil ibis … Vino
\nla mine \u0219i d\u0103-mi sfaturi pentru a m\u0103 face priceput \u00een chemarea ta. Cel care \u00eel
\nst\u0103p\u00e2ne\u0219te este considerat apt s\u0103 ocupe func\u021bii … Soarta \u0219i norocul se g\u0103sesc
\nal\u0103turi de tine.<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

Cerneala era fabricat\u0103 din pigment fin m\u0103cinat, amestecat cu o gum\u0103 u\u0219oar\u0103
\n\u0219i p\u0103strat\u0103 \u00een tablete mici. Mestec\u00e2nd cap\u0103tul unui stuf proasp\u0103t se str\u00e2ng
\nfibrele pentru a forma un stilou de pensul\u0103, care este scufundat \u00eentr-un vas cu
\nap\u0103, \u00een mod tradi\u021bional o broasc\u0103 \u021bestoas\u0103, \u00eenainte de a fi \u00eenv\u00e2rtit peste
\nblocul de cerneal\u0103 uscat\u0103 pentru a prelua culoarea. C\u00e2nd stiloul a devenit
\nzdren\u021buit sau \u00eenfundat cu cerneal\u0103, scribul va t\u0103ia cap\u0103tul \u0219i va face
\nurm\u0103toarea sec\u021biune de scris. Suprafe\u021bele de scriere includeau fulgi de calcar,
\nsc\u00e2nduri sp\u0103late cu alb \u0219i role de papirus sau piele, ale c\u0103ror suprafe\u021be ar
\nputea fi netezite cu o pietricic\u0103 rotunjit\u0103 sau cu un obiect neted din filde\u0219
\nspecial. Erorile erau \u0219terse cu o c\u00e2rp\u0103 umed\u0103 sau r\u0103zuite cu o bucat\u0103 de
\ngresie. Vasul cu ap\u0103, blocurile de cerneal\u0103 de rezerv\u0103, radierele \u0219i un cu\u021bit
\npentru t\u0103ierea \u0219i ascu\u021birea stilourilor erau p\u0103strate \u00een punga scribului.<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Educa\u021bia scribului \u00eencepe
\ncu principiile elementare ale scriptului hieratic. Cei mai josnici c\u0103rturari,
\ncare s-au antrenat doar cinci sau \u0219ase ani, au \u00eenv\u0103\u021bat probabil doar
\nrudimentele scriptului hieroglific. Studen\u021bilor li s-au setat documente
\nexemplare \u0219i extrase din texte populare pentru a le copia, pentru a-\u0219i exersa
\nscrisul hieratic pe scrisori de format de baz\u0103, rapoarte \u0219i contracte,
\nabsorbind \u00een acela\u0219i timp sfaturile bune con\u021binute \u00een texte. Unele opere
\nliterare egiptene semnificative supravie\u021buiesc aproape exclusiv din copii ale
\nstuden\u021bilor.<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

Un \u201edic\u021bionar\u201d al \u0219colarilor in hieroglife, cu echivalentele lor hieratic\u0103,
\narat\u0103 c\u0103 o cunoa\u0219tere a mai mult de 450 de semne a fost necesar\u0103 pentru
\nscrierea zilnic\u0103. Lec\u021biile de p\u0103strare a eviden\u021bei, de \u00eenregistrare \u0219i
\netichetare au permis oric\u0103rui scrib pe jum\u0103tate competent s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cea
\nmai esen\u021bial\u0103 dintre toate func\u021biile scribale: \u00eentocmirea \u0219i actualizarea
\nlistelor. Pentru profesii precum cele de func\u021bionar guvernamental, preot sau
\navocat, un scrib s-a antrenat \u00eenc\u0103 c\u00e2\u021biva ani, m\u0103rindu-\u0219i vocabularul la
\nprobabil o mie sau mai multe semne. Cei cu cele mai bune abilit\u0103\u021bi de scriere
\nde m\u00e2n\u0103 sau desen ar putea urma me\u0219te\u0219ugul de a crea copii ilustrate frumos ale
\ntextelor funerare, denumite \u00een mod obi\u0219nuit C\u0103r\u021bi
\nale mor\u021bilor<\/i>. Al\u021bii ar putea deveni desenatori, arti\u0219ti sau arhitec\u021bi.
\nMedicii \u0219i-au compilat propriile colec\u021bii de re\u021bete de medicamente, tratamente
\n\u0219i desc\u00e2ntece asociate, multe copiate din texte g\u0103site \u00een Casa Vie\u021bii<\/i>, biblioteca templului. Avoca\u021bii trebuiau s\u0103 fie familiariza\u021bi
\ncu corpusul legilor \u0219i precedentelor civile \u0219i religioase g\u0103site \u00een dosarele
\noficiale, care erau administrate de arhivi\u0219ti. Societatea birocratic\u0103 a
\nEgiptului depindea de abilit\u0103\u021bile unei armate de c\u0103rturari de toate gradele, de
\nla grefier la evaluator fiscal.

\n

\n<\/o:p><\/span><\/p>\n

Intr-o alt\u0103 cheie, scribul este intelectualul
\nmodern<\/b>. Manifest\u0103 o \u00een\u021belegere a istoriei Regatului, are o clar\u0103 \u00een\u021belegere
\na func\u021bion\u0103rii acestuia si, prin natura meseriei, este puternic conectat la modific\u0103rile
\nsi dorin\u021bele faraonului. Este in mijlocul evenimentelor at\u00e2t in teritoriu (
\nprin activit\u0103\u021bile din teren, agricole, taxare, militare etc), cat si in
\npalatele faraonilor si templele preo\u021bilor unde se elaboreaz\u0103 politicile
\nregatului. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Scribul are mijloacele si
\ntimpul de a \u00een\u021belege frumosul. Poezia, literatura, mistica, \u00eentreaga art\u0103
\nhieratic\u0103 \u00eel preocup\u0103 nu doar ca \u00een\u021belegere si transmitere dar, mai ales, \u00eel g\u0103sim
\nsi ca generator de cultur\u0103 si cunoa\u0219tere. <\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>Scribul se supune<\/b> dar este prezent. \u00cel vedem, in
\nsculpturile si frescele g\u0103site, \u00eengenuncheat. \u00cengenuncheat dar prezent. Prezent,
\ndar nu insignifiant. Mic, dar nu minuscul. Scribul este v\u0103zut si, a fi v\u0103zut \u00eenseamn\u0103
\na exista. A exista \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vei exista si dup\u0103 trecerea in lumea de
\napoi.   <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

            <\/span>\u00cen\u021belegerea scribul
\negiptean este una din cheile noastre de \u00een\u021belegere a Egiptului Antic. Dintr-o
\nperspectiv\u0103 exhaustiv\u0103 putem \u00een\u021belege intrinsec Egiptul \u00een\u021beleg\u00e2nd corect institu\u021bia
\nscribilor. <\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/span><\/div>\n


<\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

   Superioritatea meseriei de scrib \u00een Egiptul antic  de Madalin Matica              Din fericire, avem in zilele noastre destule izvoare pentru a ne face o idee ,apropiat\u0103 de realitatea acelor zile, asupra importantei meseriei de scrib in perioada Egiptului antic.             Nu voi insista asupra…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[33,34,45,51,60,64,76,77],"class_list":["post-1971","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-etica","tag-filosofie","tag-istorie","tag-logica","tag-morala","tag-opinii","tag-razboi","tag-religie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1971","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1971"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1971\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50874,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1971\/revisions\/50874"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1971"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1971"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1971"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}