{"id":1973,"date":"2021-02-18T19:58:00","date_gmt":"2021-02-18T17:58:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mazion.org\/?p=1973"},"modified":"2026-09-29T17:05:49","modified_gmt":"2026-09-29T14:05:49","slug":"trairea-vietii-cu-constiinta-mortii-in","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mazion.org\/en\/2021\/02\/trairea-vietii-cu-constiinta-mortii-in.html","title":{"rendered":"Tr\u0103irea vie\u021bii cu con\u0219tiin\u021ba mor\u021bii \u00een Roma \u0219i Grecia antic\u0103"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Tr\u0103irea vie\u021bii
\ncu con\u0219tiin\u021ba mor\u021bii \u00een Roma \u0219i Grecia antic\u0103
Eliza M. <\/o:p><\/span><\/b><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/b><\/p>\n

In
\nlucrarea de fa\u021b\u0103 am \u00eencercat s\u0103 descriu spa\u021biul funerar, cu ritul aferent, apel\u00e2nd
\nla poezie \u0219i ajut\u00e2ndu-m\u0103  <\/span>de obiectele \u0219i
\nmonumentele funerare. Rela\u021bia dintre om \u0219i divinitate este zugr\u0103vit\u0103 pe monumentele
\nfunerare at\u00e2t la greci, c\u00e2t \u0219i la romani. Prin intermediul lor, putem s\u0103 particip\u0103m
\nla ritualurile \u0219i credin\u021bele lor. Templele, lucr\u0103rile de art\u0103, erau \u00eenchinate
\nexclusiv divinit\u0103\u021bilor. Prin prelungire, mormintele erau privite \u0219i ele ca
\nedificii sacre. Prin intermediul inscrip\u021biilor de pe morminte sau cu ajutorul
\nunor stele, putem s\u0103 intr\u0103m in intimitatea religioas\u0103 a grecilor \u0219i romanilor.<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

Am
\nales s\u0103 prezint \u00eent\u00e2i spa\u021biul roman, pentru ca am vrut s\u0103 scot \u00een eviden\u021ba
\ndorin\u021ba \u0219i teama romanilor de uitare, implicit, de \u0219tergerea lor din istorie.
\nMausoleul lui Augustus este un exemplu \u00een acest sens: locul ales \u00een C\u00e2mpul lui
\nMarte are  <\/span>scopul de a fi reamintit de c\u0103tre
\nsolda\u021bii romani, \u00een timp ce a\u0219teptau s\u0103 fie primi\u021bi \u00een ora\u0219; dimensiunea
\nMausoleului se apropie de construc\u021biile destinate zeilor si, prin aceasta, se z\u0103re\u0219te
\ndorin\u021ba de a fi divinizat, de a c\u0103p\u0103ta un loc ve\u0219nic \u00een memoria lumii.<\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

Grecii
\nurmeaz\u0103 lec\u021bia dat\u0103 de Homer: s\u0103 profi\u021bi de ceea ce \u00ee\u021bi da prezentul, dar s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti
\nnobil \u00een prezent. Moartea nu aducea dec\u00e2t o existen\u021ba f\u0103r\u0103 amintiri, f\u0103r\u0103 for\u021ba,
\no tr\u0103ire ca o umbra, \u00eentr-o lume a umbrelor. Aceast\u0103 perspectiva a vie\u021bii l-a f\u0103cut
\npe grec s\u0103 aspire la perfec\u021biune \u00een timpul vie\u021bii. Grecul \u00eei \u00eemprumut\u0103 zeului,
\n\u00een reprezent\u0103rile statuare ale zeilor, perfec\u021biunea corpului omenesc. Via\u021ba nu
\neste banala, ea trebuie s\u0103 fie tr\u0103it\u0103 \u00een \u00een\u021belepciune. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la eroii
\ngreci, care nu erau nemuritori precum zeii, ci doar influen\u021bau viat\u0103 oamenilor dup\u0103
\nmoarte, putem s\u0103 concluzionam ca grecii ne-au dat eroi pe care \u00eei admiram \u0219i care
\nne influen\u021beaz\u0103 via\u021ba prin operele lor, fie ca vorbim de filosofie, poezie sau
\narta. <\/o:p><\/span><\/i><\/p>\n

ROMA<\/o:p><\/span><\/b><\/p>\n

\u201cSpune-mi, fecioar\u0103, roste\u0219te, ce-\u00eenseamn\u0103 n\u0103vala spre
\nfluviu,<\/o:p><\/span><\/p>\n

Umbrele ce vor acestea? \u0219i din ce cauza t\u0103rmii<\/o:p><\/span><\/p>\n

Unii \u00eei las\u0103 \u0219i al\u021bii cu v\u00e2sle-apa vanata-o matur?\u201d<\/o:p><\/span><\/p>\n

\u201cFiu din Anchises n\u0103scut, a zeilor singura mlada,<\/o:p><\/span><\/p>\n

Balta ad\u00e2nc\u0103-a Cocytului vezi \u0219i-ale Styxului mla\u0219tini,<\/o:p><\/span><\/p>\n

Zeii pe-a c\u0103rui s\u0103 jure se tem \u0219i s\u0103-nsele putere.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Toat\u0103 aceasta ce vezi, e lipsit\u0103 de groapa mul\u021bime;<\/o:p><\/span><\/p>\n

Charon luntra\u0219ul e-acela; cei du\u0219i peste mal, \u00eengropa\u021bi.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Nu-i peste t\u0103rmii permis fioro\u0219i \u0219i pe ape muginde-a-i<\/o:p><\/span><\/p>\n

Trec \u00eenainte ca oasele lor s-odihneasc\u0103-n l\u0103ca\u0219uri.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Astfel o sut\u0103 de ani r\u0103t\u0103cesc, zboar\u0103-n jurul de \u021b\u0103rmuri;<\/o:p><\/span><\/p>\n

Numai atuncea primi\u021bi, ei rev\u0103d jinduitele sm\u00e2rcuri.\u201d <\/o:p><\/span><\/p>\n

(Publius Vergilius
\nMaro, Eneida)<\/o:p><\/span><\/p>\n

Romanii acordau o important\u0103 deosebit\u0103 \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii. Eneida
\nlui Virgil, scris\u0103 \u00een vremea lui Augustus, este un exemplu \u00een acest sens.
\nNimeni nu dorea s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 o sut\u0103 de ani. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Concep\u021biile romanilor despre lumea de dincolo au fost influen\u021bate
\nat\u00e2t de credin\u021bele etruscilor, cat \u0219i de cele ale grecilor. Ritualul \u00eengrop\u0103rii
\neste zugr\u0103vit de Virgilius la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Polydorus: \u201cDeci \u00eei g\u0103tim \u00eengroparea
\nlui Polydorus \u0219i mult\u0103 \/ Str\u00e2nge-se \u00eentr-o movila \u021b\u0103r\u00e2na;\u201d<\/o:p><\/span><\/p>\n


\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n <\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:f><\/v:formulas>
\n
\n
\n<\/o:lock><\/v:path><\/v:stroke><\/v:shapetype>
\n
\n
\n<\/w:wrap><\/v:imagedata><\/v:shape>La romani se \u00eent\u00e2lnesc ambele practici de \u00eenmorm\u00e2ntare, at\u00e2t
\n\u00eenhumarea, c\u00e2t \u0219i incinerarea. Alegerea tine de preferin\u021ba individuala sau de tradi\u021bie.
\nPracticile sunt respectate \u0219i, prin acestea, este respectat cel decedat.
\nIndiferent de modul de \u00eenmorm\u00e2ntare, ritualul era acela\u0219i. \u00cenainte de plecarea
\nde acas\u0103, familia sp\u0103la corpul \u0219i punea o ghirlanda de flori \u00een jurul gatului
\n\u0219i o moneda, cu care s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 pe Charon. <\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

https:\/\/iconographic.warburg.sas.ac.uk\/vpc\/VPC_search\/record.php?record=71681<\/o:p><\/span><\/p>\n

Acum este momentul \u00een care se face masca de cear\u0103. O
\nramur\u0103 de brad sau de cipress\u0103 era pus\u0103 la u\u0219\u0103, pentru a-i avertiza pe ceilal\u021bi
\nc\u0103 \u00een cas\u0103 este o persoan\u0103 decedat\u0103, prin urmare casa este impur\u0103. Funeraliile
\n\u00eencepeau de la casa decedatului, de unde mortul era acompaniat de cortegiu
\n(pompa funebris).<\/o:p><\/span><\/p>\n

Theodor Mommsen ne descrie ritual funerar al romanilor,
\nastfel: procesiunea era deschis\u0103 de bocitoare, muzican\u021bi \u0219i dansatori. Unul era
\n\u00eembr\u0103cat \u0219i mascat precum defunctul si era urmat de ceilal\u021bi actori \u00eentr-o
\nprocesiune a str\u0103mo\u0219ilor. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 semnificativ\u0103 era parada cu m\u0103\u0219tile
\nancestorilor, f\u0103cute din ceara. M\u0103\u0219tile erau \u021binute \u00een cabinetele din atriumul
\ncaselor. Ace\u0219ti actori cu m\u0103\u0219ti mergeau cu pomp\u0103 \u0219i st\u0103teau pe rostra \u00een timpul
\nceremoniei elogiului. M\u0103\u0219tile reprezentau genele \u0219i str\u0103mo\u0219ii decedatului, prin
\naceasta se arat\u0103 mo\u0219tenirea ereditar\u0103. <\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n


\n
\n
\n<\/w:wrap><\/v:imagedata><\/v:shape><\/o:p><\/span><\/p>\n

https:\/\/www.metmuseum.org\/art\/collection\/search\/547853<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103\u0219ti, actorii purtau \u0219i vesmintele oficiale, corespunz\u0103toare,
\nale str\u0103mo\u0219ilor. Defunctul era a\u0219ezat pe catafalcul acoperit cu paturi de
\npurpur\u0103 cusute cu fir de au \u0219i cu p\u00e2nzeturi imaculate. Decedatul purta toate \u00eensemnele
\nde\u021binute  <\/span>\u00een via\u021b\u0103 \u0219i era \u00eenconjurat de armurile
\ninamicilor uci\u0219i de el \u0219i de coroanele pe care le c\u00e2\u0219tigase. In urma
\ncatafalcului mergeau \u00eendolia\u021bii, to\u021bi \u00een vesminte negre \u0219i f\u0103r\u0103 podoabe. In
\nacest fel ajungeau \u00een for unde era depus corpul (sau o efigie de cear\u0103 a
\ndecedatului) pe Rostra, iar aici i se aducea o elegie. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Str\u0103mo\u0219ii coborau de pe care \u0219i se a\u0219ezau pe scaune; cel
\nmai apropiat membru din gint\u0103 urca pe tribuna Rostra, pentru a relata mul\u021bimii
\nadunate, numele \u0219i faptele fiec\u0103ruia dintre b\u0103rba\u021bii a\u0219eza\u021bi \u00een cerc \u0219i numele
\ncelui decedat. Persoana cea mai important\u0103 din familie \u00eei d\u0103dea ultimul s\u0103rut,
\n\u00eei \u00eenchidea ochii si-l striga pe nume pe cel decedat, ca s\u0103 confirme moartea
\n(conclamatio).<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n


\n
\n
\n<\/w:wrap><\/v:imagedata><\/v:shape><\/o:p><\/span><\/p>\n

https:\/\/www.britishmuseum.org\/collection\/image\/1506120001<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 ceremonia din forum, corpul era purtat c\u0103tre situl
\nde crematoriu. Dup\u0103 ardere, r\u0103m\u0103\u0219itele erau adunate \u0219i depozitate \u00een morm\u00e2nt.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Mircea Eliade ne prezint\u0103 cu ce se continuau riturile
\nfunerare \u00een cultul regulat al \u201cstr\u0103mo\u0219ilor mor\u021bii\u201d sau Manilor. Dou\u0103 s\u0103rb\u0103tori
\nle erau consacrate: Parentalia<\/b>, care
\nse \u021binea \u00een februarie \u0219i Lemuria<\/b> \u00een
\nmai. De Parentalia, mor\u021bii se \u00eentorceau pe p\u0103m\u00e2nt si se hr\u0103neau cu ofranda de
\npe morminte. In timpul celor trei zile de Lemuria, mor\u021bii se \u00eentorceau \u0219i vizitau
\ncasele urma\u0219ilor lor. Ca s\u0103 nu r\u0103peasc\u0103 viii, capul familiei lua semin\u021be de bob
\nnegru \u00een gur\u0103, apoi, azv\u00e2rlindu-le rostea formula de r\u0103scump\u0103rare \u0219i f\u0103c\u00e2nd
\nzgomot cu un obiect, repeta de nou\u0103 ori: \u201dmania  <\/span>p\u0103rin\u021bilor mei, pleca\u021bi!\u201d  <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

Titus Livius- \u00een descrierea ritului Devotio- poveste\u0219te
\ndespre ofranda adus\u0103 Manilor, \u00een care consulul Decius \u00ee\u0219i  <\/span>\u00eenchina via\u021ba sa pentru victoria \u00eempotriva
\nsamni\u021bilor. Transferul vie\u021bii celui sacrificat \u00een folosul ob\u021binerii a ceva.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Virgilius -\u00een descrierea \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii lui Polydores-
\ndescrie \u0219i el ritul pentru manii c\u0103rora le-au fost \u00een\u0103l\u021bate altare, \u00eempodobite
\ncu benti\u021be vine\u021bii \u0219i chiparo\u0219i negri. Au turnat peste morm\u00e2nt vase cu lapte
\nc\u0103ldu\u021b \u0219i potire cu s\u00e2ngele sf\u00e2nt al jertfelor. Dup\u0103 ce au \u00eenchis sufletul \u00een
\ngroap\u0103, l-au strigat chem\u00e2ndu-l pentru ultima dat\u0103.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Roma a fost confruntat\u0103 de timpuriu cu lumea etrusc\u0103 \u0219i a
\nfost influen\u021bat\u0103 de cultura lor. In ambele culturi, mor\u021bii sunt purta\u021bi pe
\nlumea cealalt\u0103 de Charon.  <\/span>Spre deosebire
\nde etrusci, unde Charon apare ca fiind \u00eenfior\u0103tor, imaginea lui Charon de pe
\nmonumentele funerare apare al\u0103turi de al\u021bi demoni infernali, adeseori sunt \u00eenaripa\u021bi,
\n\u00een m\u00e2ini \u021bin tor\u021be sau ciocane, furci, briciuri cu care chinuie sufletele mor\u021bilor;
\nla romani, Charon este prezent \u00een imaginea lor, a\u0219a cum \u00eel prezint\u0103 Virgiliu \u00een
\nEnea: un b\u0103tr\u00e2n energic, cu haine zdren\u021buite, cu barb\u0103 lung\u0103 \u0219i ochi sc\u0103p\u0103r\u0103tori.
\n<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/p>\n
<\/a><\/div>\n<\/div>\n


<\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape>
\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

https:\/\/commons.wikimedia.org\/wiki\/File:Charun_hammer_Cdm_Paris_2783.jpg#filehistory<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

 <\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span> <\/span><\/span>https:\/\/iconographic.warburg.sas.ac.uk\/vpc\/VPC_search\/record.php?record=39145<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

Cimitirele romane se aflau \u00een afara ora\u0219ului. Acest lucru
\n\u00eel afl\u0103m de la Cicero care ne spune c\u0103 este specificat \u00een legea a X din legea
\ncelor 12 table: \u201eo persoan\u0103 decedat nu trebuie s\u0103 fie \u00eengropat\u0103 \u00een\u0103untrul ora\u0219ului
\n\u201c (De Legibus, 2,23:58).<\/o:p><\/span><\/p>\n

Mormintele erau bine \u00eengrijite \u0219i frumos construite, \u00eentruc\u00e2t
\nmult\u0103 vreme a domnit credin\u021ba ca \u00een morminte locuiesc nu numai trupurile, ci \u0219i
\nsufletele. Pe de alt\u0103 parte, romanii voiau s\u0103 nu fie uita\u021bi dup\u0103 moarte, a\u0219a ca
\nau construit morminte care s\u0103 fie v\u0103zute, adev\u0103rate monumente  <\/span>de afi\u0219are \u0219i comunicare.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 locul zeilor era \u00een temple, romanii \u00ee\u0219i  <\/span>construiesc drum spre zeit\u0103\u021bi, \u00ee\u0219i  <\/span>caut\u0103 descendent\u0103 mitica. Traseul lui
\nAugustus \u00eel vedem portretizat \u00een Enea ca o persoan\u0103 religioas\u0103 care \u00eendepline\u0219te
\ncu stricte\u021be riturile religioas\u0103, el nu uit\u0103 s\u0103 ia cu sine penatiile pe care le
\naduce din Troia \u00een Latium. In Roma, geniul lui Augustus era cinstit al\u0103turi de divinit\u0103\u021bile
\nfamiliale \u0219i casnice. Geniul era protectorul casei respective, iar geniul lui
\nAugustus era protectorul \u00eentregului imperiu. Augustus urca pe scara zeific\u0103rii,
\niar \u00een anul 12, Augustus a luat titlul de pontifex maximus. El era suprema
\nautoritate \u00een chestiunile religioase controversate \u0219i p\u0103str\u0103torul tuturor r\u00e2nduirilor
\npreo\u021be\u0219ti. In timpul vie\u021bii lui, Augustus 
\n<\/span>a fost adorat ca zeu, geniul lui a intrat \u00een r\u00e2ndul divinit\u0103\u021bilor, iar dup\u0103
\nmoartea s\u0103 a fost declarat \u201cdivus\u201d si \u00een onoarea sa s-au ridicat doua
\nmonumente: Altarul p\u0103cii \u0219i statuia de la Prima Porta.  <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

In urma unei hot\u0103r\u00e2ri a senatului, pe C\u00e2mpul lui Marte (Campus
\nMartius), Augustus \u0219i-a construit morm\u00e2ntul din timpul vie\u021bii. In timpul
\nrepublicii t\u00e2rzii, elitele romane construiau mormintele de a lungul drumurilor
\ncare intrau \u0219i ie\u0219eau \u00een ora\u0219, dar nu pe c\u00e2mpul lui Marte. Era un privilegiu
\ncare cerea consensul senatului. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Augustus
\na ales ca monument funerar un tumulus. Structura circulara a fost inspirat\u0103 dup\u0103
\ntumulu\u0219ii etrusci.<\/span>
\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n

https:\/\/whc.unesco.org\/en\/list\/1158\/<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/span>Pe o baza
\nrectangulara, o structura cilindrica ampla purta deasupra un tumulus plantat cu
\nchiparo\u0219i. Corpul exterior avea un diametru de 85-87 de m \u0219i o \u00een\u0103l\u021bime de 12m.<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

https:\/\/www.mausoleodiaugusto.it\/en\/timeline\/<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 inscrip\u021bii \u0219i material care s\u0103 ateste dat\u0103 clara a construc\u021bii,
\ndata r\u0103m\u00e2ne speculativa \u0219i nedecis\u0103. (Stoetenius: el a construit mausoleul \u00een
\nanul 28 \u00ee.Ch; Virgil (Eneida) \u00een timp ce scrie despre funeralii nepotului lui
\nAugustus Marcelus \u00een 23 \u00ee.CH).<\/o:p><\/span><\/p>\n

Augustus nu doar \u0219i-a construit mausoleul, dar \u0219i-a scris
\n\u0219i funeraliile. In testamentul lui apar instruc\u021biuni despre organizarea funeraliilor
\n(Res Gestae Divi Augusti). Evenimentele haotice de la moartea lui Cezar a f\u0103cut
\nca elitele s\u0103-\u0219i lase instruc\u021biuni. Pe pila\u0219tri de la intrare \u00een mausoleu, au
\nfost inscrip\u021bionate \u00een bronz realiz\u0103rile sale. Inscrip\u021bia originala a disp\u0103rut,
\n\u00eens\u0103 trei copii au fost g\u0103site \u00een Galatia \u0219i Anatolia, o versiune latina \u0219i una
\n\u00een greaca. In cele 38 de capitole, reg\u0103sim parcursul sau \u00een politica, onorurile
\nreligioase \u0219i triumfurile speciale, dar \u0219i recunoa\u0219terea meritelor lui in r\u0103zboaie
\n\u0219i \u00een activitatea civila.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Pe 19 august 14.i Chr, Augustus, primul \u00eemp\u0103rat roman,
\nmoare la Nola. Corpul s\u0103u a fost adus la Roma cu mare procesiune \u0219i i-au fost
\naduse funus imperatorum. A avut dubla Laudatio, cel oficial \u00eel roste\u0219te
\nTiberius, al doilea discurs este rostit de Drusus. Dup\u0103 cremare, cenu\u0219a a fost
\npus\u0103 \u00een Mausoleu. <\/o:p><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/p>\n


<\/span><\/b><\/p>\n

GRECIA<\/o:p><\/span><\/b><\/p>\n

 <\/o:p><\/span><\/b><\/p>\n

\u201eCinstirea-ngrop\u0103ciunii Creon datu-i-a<\/o:p><\/span><\/p>\n

Doar unuia din fra\u021bi, dar puse opreli\u0219te<\/o:p><\/span><\/p>\n

La-ngrop\u0103ciunea celuilalt<\/o:p><\/span><\/p>\n

……………………………………<\/o:p><\/span><\/p>\n

Fa dar ce vrei! Ca eu tot mi-l \u00eengrop. Mi-i drag<\/o:p><\/span><\/p>\n

S\u0103 mor cu sufletu-mpacat\u201d<\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/span>Sofocle, Antigona<\/o:p><\/span><\/p>\n

Cultul str\u0103mo\u0219ilor mor\u021bi era considerat drept una dintre obliga\u021biile
\nreligioase ale familiei, \u00eentruc\u00e2t ei ii revenea sarcina de a avea grija de \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri;
\ncu acest prilej, defunctul era aprovizionat cu tot ce se socotea necesar vie\u021bii
\nde dincolo. Antigona \u00eel va \u00eenmorm\u00e2nta pe Polinice \u00een ciuda interdic\u021biei lui
\nCreon \u00eentruc\u00e2t legile divine sunt mai presus de porunca dat\u0103 de Creon, chiar dac\u0103
\n\u00eenc\u0103lcarea acestui edict ii va aduce moartea.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Stingerea familiei \u0219i lipsa urma\u0219ilor erau considerate o
\nnenorocire, deoarece \u00een felul acesta \u00eenceta grija fata de cei mor\u021bi, ale c\u0103ror
\nspirite puteau tulbura pe to\u021bi concet\u0103\u021benii. Era inadmisibil s\u0103 la\u0219i un cadavru
\nne\u00eenmorm\u00e2ntat, \u00eentruc\u00e2t acesta pricinuia un r\u0103u \u00eentregului ora\u0219. Dac\u0103 murea de
\nmoarte violent\u0103, familiei ii revenea obliga\u021bia r\u0103zbun\u0103rii s\u00e2ngelui.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Religia dinaintea lui Homer ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 zeii ca fiind personific\u0103ri
\nale puterilor naturii. Atmosfera religioas\u0103 i\u021bi da sentimentul ca \u00eentreaga
\nnatura e p\u0103truns\u0103 \u0219i acaparat\u0103 de divin.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Pentru contemporanii lui Homer, zeii nu mai sunt fiin\u021be
\nnaturale, legate de anumite elemente fizice, ei sunt fiin\u021be \u00een felul celor omene\u0219ti,
\nlibere \u0219i care se amesteca \u00een via\u021ba oamenilor. In privin\u021ba vie\u021bii viitoare,
\ngrecii credeau ca  <\/span>sufletul, dup\u0103 desp\u0103r\u021birea
\nde trup, se duce \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Hades \u0219i a so\u021biei sale Persefona. Sufletul p\u0103streaz\u0103
\nasem\u0103narea cu trupul viu, dar f\u0103r\u0103 consistenta, este asemenea unei umbre. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia
\nlui Hades este desp\u0103r\u021bit\u0103 de lumea celor vii prin r\u00e2ul Acheron. Acolo, via\u021ba
\neste tr\u0103it\u0103 ca o umbra. Binele s\u0103v\u00e2r\u0219it pe p\u0103m\u00e2nt nu este r\u0103spl\u0103tit \u0219i r\u0103ul nu
\neste pedepsit. Cadavrele nu se \u00eenmorm\u00e2nteaz\u0103, ci se ard. Cinstirile funerare \u0219i
\nincinera\u021bia sunt o condi\u021bie necesara pentru ca sufletul s\u0103 ajung\u0103 \u00een lumea de dincolo.
\nCu prilejul inciner\u0103rii se aduceau sacrificii de animale.  <\/span>C\u00e2t timp cadavrul nu este ars, sufletul r\u0103t\u0103ce\u0219te
\nprin lume \u0219i n-are odihna. De aceea, pentru repaosul sufletelor, celor care nu
\nputeau fi \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi, se \u00eenal\u021b\u0103 un cenotaph , care s\u0103 serveasc\u0103 ca l\u0103ca\u0219 de
\ncult.<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n


\n
\n
\n<\/w:wrap><\/v:imagedata><\/v:shape>http:\/\/www.stoa.org\/athens\/sites\/kerameikos\/source\/p16061.html<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

Amfora cu figuri negre. Cerberul cu doua
\ncapete este legat cu o sfoara de c\u0103tre Heracles. In planul doi se afla Hermes.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Moartea, \u00een perioada de dup\u0103 Homer, este privit\u0103 cu
\nresemnare. Locuin\u021ba mor\u021bilor este \u00een imperiul umbrelor, st\u0103p\u00e2nita de Hades \u0219i Persefona.
\nMarea lui poart\u0103 st\u0103 deschis\u0103 \u0219i odat\u0103 intrat nu se mai poate ie\u0219i. \u00cengrozitorul
\nCerber este portar ne\u00eembl\u00e2nzit.<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n



\n<\/o:p><\/span><\/p>\n

https:\/\/www.britishmuseum.org\/collection\/object\/G_1893-0712-11<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/span>La sf\u00e2r\u0219itul p\u0103m\u00e2ntului
\ns\u0103 afla C\u00e2mpiile Elizee, unde oamenii favori\u021bi ai zeilor duc o via\u021ba fericit\u0103. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia
\nlui Hades este desp\u0103r\u021bit\u0103 de lumea celor vii de patru r\u00e2uri, peste care
\nsufletele sunt trecute de luntra\u0219ul Charon, c\u0103ruia i se pl\u0103te\u0219te un obol. <\/o:p><\/span><\/p>\n

La Homer, riturile funerare sunt descrise cu prilejul
\nfuneraliilor lui Patrocle: arderea cadavrului pe rug, sacrificarea
\nprizonierilor \u0219i a animalelor preferate, ridicarea unui morm\u00e2nt. Moartea era
\npricina de impuritate. In general era interzis\u0103 \u00eengroparea mor\u021bilor \u00eenl\u0103untrul
\nterenurilor sacre. In 426-425, atenienii care administrau sanctuarul de la
\nDelos au primit de la un oracol sfatul de a purifica \u00eentreaga insula. Ei au
\ndistrus toate mormintele care se mai aflau la Delos \u0219i au transportat
\nmaterialul funerar recuperat, \u00een insula Renea. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Fat\u0103 de zei exista respect, \u00eencredere, simpatie \u0219i la
\nfinal, teama. A\u0219a putem explica antropomorfizarea, erau mai puternici, dar asem\u0103n\u0103tori.
\nPe l\u00e2ng\u0103 zei mai existau oameni \u0219i eroi. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 esen\u021bial\u0103 a eroilor este
\nmoartea lor, se disting de zei, \u00eentruc\u00e2t nu sunt nemuritori, \u0219i se deosebesc de
\noameni, prin faptul ca ei ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i dup\u0103 moarte. Acestor zei le \u00eenchina un
\ncult cu caracteristici bine definite: ruga, ofranda, sacrificiul, s\u0103rb\u0103torile
\npublice, jocurile. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Cetatea este cadrul vie\u021bii religioase, e\u0219ti cet\u0103\u021bean al cet\u0103\u021bii
\n\u00een m\u0103sura \u00een care participi la credin\u021bele comune ale acesteia. Aceasta \u00eenseamn\u0103
\nca via\u021ba religioas\u0103 ocupa un loc central pentru fiecare cet\u0103\u021bean. Ei trebuiau
\ns\u0103 respecte ritualurile religioase \u0219i funerare.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Structura mormintelor de incinera\u021bie era o simpla groapa,
\ns\u0103pat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, in ea se pune urna funerara \u0219i  <\/span>c\u00e2teva vase, \u00een chip de ofranda aduse
\nmortului. Jum\u0103tate de groapa este umplut\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt, iar la suprafa\u021b\u0103 se ridica
\no piatra de morm\u00e2nt cu rol de stela, deseori \u00eenso\u021bit\u0103 de un vas de dimensiuni
\nmari destinat s\u0103 primeasc\u0103 liba\u021biile. <\/o:p><\/span><\/p>\n


\n
\n
\n<\/w:wrap><\/v:imagedata><\/v:shape>Marea amfora de la Diplyon. Pe gatul acestui
\nvas de 1,5m, ceramistul grec a introdus o scena in care apare mortul pus pe un
\ncatafalc, \u00eenconjurat de persoane care-l jelesc.<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n

https:\/\/www.namuseum.gr\/en\/collection\/geometriki-periodos-3\/<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

Necropolele geometrice p\u0103streaz\u0103 urma cultului funerar:
\n\u00een cimitirele atice, aproape de morm\u00e2nt, se g\u0103se\u0219te cenu\u0219\u0103 sacrificiilor si
\nmarele vas de deasupra care servise liba\u021biilor. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, o piatra mare
\n\u00eenfipt\u0103 \u00een groapa sau \u00een apropierea ei, serve\u0219te drept semn (sema). Printr-o evolu\u021bie
\nea va deveni stela funerara. <\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

https:\/\/www.namuseum.gr\/en\/collection\/klasiki-periodos-2\/<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

Acesta este un exemplu tipic de relief funerar atic. T\u00e2n\u0103ra
\nmoart\u0103 este a\u0219ezat\u0103 pe un scaun, odihnindu-si picioarele pe un taburet. So\u021bul
\nei ii ofer\u0103 o cutie de bijuterii \u0219i prive\u0219te la cea care nu mai este cu el.
\nConform inscrip\u021biei numele ei este Hegeso. Arhitectura cu cei doi pila\u0219tri sunt
\nm\u0103rturie a originii ei nobile.<\/o:p><\/span><\/p>\n

La \u00eenceput numele mortului era \u00eenscris pe blocul abia ebo\u0219at,
\napoi a devenit mult mai elaborat: stela bine t\u0103iat\u0103, \u00eenalt\u0103 \u0219i \u00eengust\u0103, u\u0219or
\npiramidala, a \u00eenceput s\u0103 fie \u00eenfipt\u0103 \u00eentr-o baza mai larga. In Creta a ap\u0103rut
\nideea \u00eempodobirii stelelor cu o reprezentare lucrat\u0103 \u00een ad\u00e2ncime si care
\nprezinta structura unei povesti: femeie cu fusul, r\u0103zboinic \u00eenarmat. Muritorii
\nerau reprezenta\u021bi pe stele ca fiind asemeni zeilor, u\u0219or idealiza\u021bi. <\/o:p><\/span><\/p>\n

In sec VI mormintele erau \u00eempodobite cu basoreliefuri cu
\nchipul mortului.<\/o:p><\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span>Stela de morm\u00e2nt
\nrealizata din marmura. Stela a fost a\u0219ezat\u0103 pe morm\u00e2ntul unui hoplit, Ariston, inscrip\u021bie
\ncare apare la baza. R\u0103zboinicul, complet echipat, \u00eenainteaz\u0103 cu lancea ridicata.
\nSculptorul, conform inscrip\u021biei de pe partea inferioara a stelei, a fost
\nAristokles.<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n

https:\/\/www.namuseum.gr\/en\/collection\/archaiki-periodos\/<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/span>(stela hoplitului
\nAriston), sau statui ronde bosse, ce constituie frumosul sir de kuroi funerari.<\/o:p><\/span><\/p>\n

\n

<\/a><\/div>\n


<\/span><\/p>\n


\n
\n<\/v:imagedata><\/v:shape><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

https:\/\/www.namuseum.gr\/en\/collection\/archaiki-periodos\/<\/span><\/a><\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/span>Reprezent\u0103rile de
\npe morminte nu sunt asem\u0103n\u0103toare cu defunctul, portretul nu urm\u0103re\u0219te asem\u0103narea,
\n\u00eel reprezint\u0103 pe defunct idealizat, \u00een plina for\u021b\u0103 \u0219i frumuse\u021be.  <\/span>Arti\u0219tii greci acordau importanta simbolurilor
\nreprezentate. Pe o stela din Laconia, (relieful de la Hrysafa)  <\/span><\/span>
\n
\n
\n<\/w:wrap><\/v:imagedata><\/v:shape>o pereche decedat\u0103 troneaz\u0103 pe un jil\u021b, \u00een spatele jil\u021bului
\nse ridica \u0219arpele asociat cu divinit\u0103\u021bile p\u0103m\u00e2ntului. Apar \u0219i doua persoane
\ncare le aduc ofrande. Ace\u0219tia reprezint\u0103 copiii (reprezentarea este minuscula
\nin raport cu cei deceda\u021bi) care \u00ee\u0219i cinstesc p\u0103rin\u021bii pentru ca ei au devenit
\nnemuritori, asemeni zeilor. <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

 <\/p>\n

Arti\u0219tii greci \u0219i-au luat libertatea \u0219i au vindecat
\nstatuile de platfusul egiptean, le-a dat av\u00e2nt, le-au ridicat la nivelul
\narhitecturii grece\u0219ti, le-a dat nemurirea prin admira\u021bia celor ce aveau s\u0103 vina.
\n<\/o:p><\/span><\/p>\n

Intr-o concluzie puternic subiectiv\u0103, pot spune c\u0103 grecii
\nau v\u0103zut nemuritorul in om atunci c\u00e2nd l-au reprezentat, iar romanii l-au reprezentat
\nca s\u0103-l fac\u0103 nemuritor; grecii au c\u0103utat universalul, romanii au c\u0103utat
\nparticularul, l-au individualizat prin tr\u0103s\u0103turi reale; grecii au construit
\nspatii de spectacol unde s-au n\u0103scut: muzica, teatru, sportul; romanii au
\nconstruit spatii de spectacol pentru acelea\u0219i arte, dar le-a ad\u0103ugat un
\nstrop\/\u201dstropi\u201d de violent\u0103. <\/o:p><\/span><\/p>\n

 <\/span><\/p>\n

Bibliografie<\/span><\/b>:<\/o:p><\/span><\/p>\n

1.     
\n<\/span><\/span><\/span>Publius Vergilius
\nMaro, Eneida, Institutul European, 1997<\/o:p><\/span><\/p>\n

2.     
\n<\/span><\/span><\/span>Theodor M, Istoria
\nromana, vol I, Ed \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedica, Buc, 1987  <\/span><\/o:p><\/span><\/p>\n

3.     
\n<\/span><\/span><\/span>Mircea Eliade, Istoria
\ncredin\u021belor \u0219i ideilor religioase, vol.II, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedica, Buc,
\n1986<\/o:p><\/span><\/p>\n

4.     
\n<\/span><\/span><\/span>Mircea Eliade,
\nIstoria credin\u021belor \u0219i ideilor religioase, vol.I, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103, Buc, 1991<\/o:p><\/span><\/p>\n

5. Francois Chamoux, Civiliza\u021bia greaca, vol I \u0219i vol II,
\nEditura Meridiane, Buc, 1985<\/o:p><\/span><\/p>\n

6. J.J.Winckelmann, Istoria artei antice, vol. I, Editura
\nMeridiane, Buc, 1985<\/o:p><\/span><\/p>\n

7. Sofocle, Antigona<\/o:p><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Tr\u0103irea vie\u021bii cu con\u0219tiin\u021ba mor\u021bii \u00een Roma \u0219i Grecia antic\u0103Eliza M.    In lucrarea de fa\u021b\u0103 am \u00eencercat s\u0103 descriu spa\u021biul funerar, cu ritul aferent, apel\u00e2nd la poezie \u0219i ajut\u00e2ndu-m\u0103  de obiectele \u0219i monumentele funerare. Rela\u021bia dintre om \u0219i divinitate este zugr\u0103vit\u0103 pe monumentele…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[12,22,34,45,46,51,56,57,60,64,72,76],"class_list":["post-1973","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-arta","tag-citate","tag-filosofie","tag-istorie","tag-iubire","tag-logica","tag-misticism","tag-moarte","tag-morala","tag-opinii","tag-politica","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1973"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1973\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50872,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1973\/revisions\/50872"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mazion.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}