De la ferestra biroului meu văd turlele Catedralei Mântuirii Neamului. In față stă Academia Română dar turlele răsar în orizontul meu. Imagine plăcută și emblematică a timpului meu. După Sfințirea Catedralei am început să aud clopotul acesteia. Puternic, penetrant și calm. Este ceva în ființa…
Tara mea face prima sută de ani de la unificarea ei formală. Spun formală deoarece România a continuat să existe, să ființeze, ruptă și uneori ciuntită, dar vie, timp de peste 6.000 de ani. Și va continua să existe și după ce oasele noastre vor…
Vezi că nu vezi. Sunt momente, evenimente, lucrări artistice sau pur și simplu evenimente care mie îmi par majore și opiniei publice, minore. Chiar insignifiante. Si cum opinia publică ,manipulată sau nu de mass-media aservită ( sau nu) intereselor politice, ideologice sau pur și simplu…
Acum 565 de ani, în data de 29.mai.1453, Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, a fost cucerită de către otomani. Pană în anul 1922 cetatea a rămas capitala Imperiului Otoman ( abia în 1930 a fost rebotezată Istanbul) care a făcut atât de mult rău civilizației și…
Rar reacționez la evenimentele politice și sociale imediate. In principal deoarece am constatat ( după aproape 25 de ani de politică) că este greu să vezi adevărul fără a căpăta o perspectivă. Perspectiva trecerii timpului. Patimile politice, opiniile anturajului sau chiar ale „prietenilor” din mediul…
Non est imaginum structura pictorum inventio, sed ecclesiae catholicae probata legislatio et traditio. Al doilea conciliu de la Niceea 787 Condamnarea picturii la cenzura …
Răspunsul lui Vincent Van Gogh la o scrisoare în care i se făcuse observația că figurile sale nu sunt „bune”. ” Spune-i lui Serret că as fi disperat dacă figurile mele ar fi bune; spune-i că fotografiind un săpător, acesta – după părerea mea- nu…
Plângerea tării. Frunză verde de negară, Vai! sărmană biată țară Cum te-ajunse focul iară! Rusii vin te calicesc, Nemții te batjocuresc Si ciocoii te hulesc ! Nu mi-e ciudă de străini Cât de pământeni haini, Că tu, dragă, le-ai fost mumă Si ei singuri te…
„[…] Arta este ea însăși un omagiu pe care îl aducem lui Dumnezeu și făpturilor lui și inima, care tresare la atingerile frumuseții, trecând peste maldările de adorări ce i se aruncă la picioare, nu se poate smulge acelei voluptăți neasemănate de a se umili…
După o viată lungă și plină de seninătate, un ateu moare. Vede cum camera de spital se încețoșează, dispare și cum o beznă pune stăpânire pe tot ce îl înconjoară. Apoi o luminiță ii apare în fata. Care creste, și creste urmând o explozie de…