Cifrele adevărului
Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca Muzeul de Istorie a Transilvaniei,
Cluj-Napoca au publicat, in anul 2010, raportul „MORŢII PENITENCIARULUI
AIUD 1945-1965”.
prin cercetarea arhivelor
Penitenciarului Aiud, ale
Tribunalelor Militare sau
a celor deţinute
de CNSAS. In special al APMSA,
Dosar Tabel nominal cu deţinuţii C.R. pe categorii politice, 55 file.
in integralitatea lui) pentru a ilustra o realitate ascunsă, cenzurată:
2504 condamnaţi şi 1683 preveniţi. Pe tipuri de fapte şi de pedepse, situaţia
se prezenta astfel: criminali de
război 167 (din
care 57 ajunşi
în 1946) , legionari
1312, trădători 127, spioni 95, sabotori, 237, alţii 441.
totalul de 2328 deţinuţi în septembrie 1954, doar 46 aveau condamnări de drept
comun, restul având
reţinute în sarcină
infracţiuni politice. În
noiembrie 1954, pe categorii
politice, cei 2286 deţinuţi contrarevoluţionari erau împărţiţi după apartenenţă politică,
respectiv pentru faptele
comise, astfel: 890
legionari, 5 spioni,
193 trădători, 67
comiseseră crime contra
umanităţii, 2 erau
condamnaţi pentru dezastrul ţării, 7 erau reţinuţi pentru fapte
comise contra păcii, 93 fuseseră jandarmi, 2
poliţişti, 274 fuseseră
încadraţi în organizaţii
subversive după 23
august 1944, 9 făcuseră propagandă contra ţării, 110
fuseseră membri PNŢ, 44 ai PNL, 4 ai PSDI, 9
fuseseră condamnaţi pentru
instigare, 16 pentru
agitaţie, 2 pentru
nedenunţare, 6 pentru deţinere de
armament, 29 pentru
încercare de trecere
frauduloasă a frontierei,
30 pentru favorizarea
infractorului, 168 pentru
alte fapte cu
un caracter politic şi 326 erau criminali de război.
pe parcursul anului
următor, astfel că,
la Aiud, în
26 octombrie 1960,
conform adresei nr.
6492 a Cdt.
Penitenciarului Crăciun Gheorghe
către DGPCM, personal colonelului Constantinescu, se aflau
3204 deţinuţi contrarevoluţionari, după apartenenţa politică:
9 liberali, 15
ţărănişti, 9 cuzişti,
6 social democraţi,
102 cu apartenenţă politică necunoscută, alţi
109 neîncadraţi politic,
şi 2856 legionari. „
contradictorii : prima este capacitatea „influentelor” de a cenzura
istoria prin „corectitudinea politică” iar a doua este capacitatea de
a rezista a adevărului prin distribuirea datelor.
reacțiunii).
prezentat simplu si distribuit pentru a putea fi prezervat.