Ataraxia epicureică
[…]Dulce-i , când marea umflată o zbuciumă vânturi turbate,Tu să te uiți de pe țărm cum în valuri se chinuie altul…Nu c-ai simți bucurie când suferă cel de aproape, Dar e plăcut să privești de ce rele ferit ești tu însuți. Dulce-i de-asemeni să vezi…